Transcripción con base en la Norma Nacional de Escritura Otomí (Hñähñu)

De los autores: Ewald Hekking y Severiano Andrés de Jesús+
Primera edición , Julio 1989
Derechos reservados.
Diccionario completo al correo: red.dar.otomi@gmail.com
A
a escondidas: ar nt'äni; ar 'ñäni.
abajo: madui; ar ngat'i.
acostarse boca abajo: 'memfo.
abalanzar: heki (hyeki, theki). 2º 'ei ('nei, t'ei).
abalanzarse: 'ei ('nei, t'ei).
abandonar: hegi (hyegi, thegi) || tsogi (zogi, ts'ogi).
abandono: nts'ogi (ar).
abanicar: nthitundähi (ídem, idem).
abanico: nthitundähi (ar).
abaratar: käi (gäi, ngäi).
abarcar: hufi (hñufi, thufi).
abarrotar: dut'i (dut'i, duti).
tienda de abarrotes: dätä denda (ar).
abastecer: honi mahyoni (hyo-ni mahyoni, thoni mahyoni).
abastecimiento: nthoni ma-hyoni (ar).
abasto: nthoni mahyoni (ar).
abatir: engi ('yengi, t'engi) || ent'i ('yent'i, t'ent'i).
abatirse: tx'uk(u) ts'edi (tx'uk (u) ts'edi, tx'uk(u) ts'edi).
abatido: tx'uk(u) ts'edi.
abdicar: tsogi (zogi, ts'ogi).
abdomen: mui (ar).
abeja: kolmenä (ar).
abertura: nxogi (ar).
abeto: tudi (ar).
abierto: xogi (xi).
abigarrado: nthänts'ukolor (ar).
abismarse: kui jar hñei ('nui jar hñei, ñui jar hñei).
abismo: hñei (ar) p.p.
ablandar: ntudi (ntudi, ntudi) || tuki (tuki, tuki) || tu'mi (tu'mi, 'ru'mi).
abogado: ñänte (ar) || lisinsya-do (ar).
abogar: ñäni (ñäni, ñäni).
abolengo: nts'ogi (ar) p.p.
abolir: hingi njapu'befi (hingui njapu'befi hingui njapu 'befi).
abollar: 'bont'e ('bont'e, 'bont'e) p.p.
abominar: tsani (zani, ts'ani) p.p.
abonar: 'ut'i ('yut'i, t'ut'i) || hot'e (hyot'e, thot'e).
abonado un terreno: t'ut'i (xi) || thot'e (xi).
abono: nt'ut'i (ar) || abono (ar).
abordar de un lugar a otro: 'rats'i ('rats'i, 'rats'i).
aborigen de San Ildefonso: 1° 'mui nt'okwä (ar) 2º mengu nt'okwä (ar).
aborigen otomí: 'mui ñäñho (ar).
abortar: yaxki (yaxki, yaxki).
aborto: ñaxki (ar).
aborrecer: xuhñä (nxuhñä, nxuhñä).
aborrecimiento: xuhñä (ar).
abrasar [quemar]: tsät'i (zät'i, ts'ät'i).
abrazar: hufi (hyufi, nthufi).
abrazarse: nthufi (nthufi, nthufi)
abrazo: nthufi (ar).
abrevadero: nts'ithe (ar).
abrevar: tsiti (ziti, ts'iti).
abreviación: nts'uki (ar).
abreviar: tx'uki (tx'uki, tx'uki).
abrigar: hñe (hñe, the).
abrigarse: hñets'e (hñets'e, nthets'e).
abrigo: nthe (ar) || thoxo (ar) || däx'yo (ar).
abril: abri (ar).
abrir: xoki (xoki, soki).
abrir la boca: yaki (yaki, yaki).
abrir los ojos: zot'e (zot'e, zot'e).
en un abrir y cerrar de ojos: nk'we'muda (nk'we'muda, nk'we'muda).
abrochar: kot'i (got'i, jot'i).
abrojo: pit'u'mini (ar).
abrumar: 'uñi ('uni, t'uni).
abrupto: hñembi (ar) (xi).
absceso: mo'ya (ar).
absoluto: (n)xoge (xi, ar).
absolver: pumbini (pumbini, pumbini).
absorber: tsini (zini, nzini).
absorberse: 1° tsini (zini, nzini). 2º tsi'mi (zi'mi, nzi'mi).
absorto: zini.
abstemio: hingar zisei p.p.
absurdo: 1° hmämu'nu (ar) || 2° hmämuhnehñä (ar). 3° dente (ar) 4° 'reni (ar). 5° nts'oni (ar).
abuela: txu (ar).
abuelo: 1° xita (ar) || 2° pale (ar).
abundancia: nt'uni xingu (ar).
abundar: uni xingu (uni xingu, t'uni xingu).
aburrido: (n)xuhñä (ar).
aburrir: nxuhñä (nxuhñä, nxuhñä)
aburrirse: nxuhñä (nxuhñä, nxuhñä).
abusar: ndäne (ndäne, ndäne) || nthokunt'ot'e (nthokunt'ot'e nthokunt'ot'e).
abuso: nthokunt'ot'e (ar).
acá: ir ngekwa.
acabar: thege (thege, 'rege), kwadi (wadi, nwadi).
acabarse: thege (thege 'rege), kwadi (wadi, nwadi).
acabar de: 1a. pers. acabo de + infinitivo: ja dar + verbo; 2a. pers. acabas de + infinitivo: ja ir + verbo; 3a. pers. acaba de + infinitivo: ja ir + verbo; 2a. pers. acababa de + infinitivo: ja ndar + verbo; 2a. pers. acabas de + infinitivo: ja ngir + verbo; 3a. pers. acababa de + infinitivo: ja mir + verbo.
acaecer: nthogi (nthogi, nthogi).
acahual [planta que abunda en las milpas]: xot'o (ar).
acalorado: mpat'i (ar).
acalorar: pat'i (pat'i, pat'i).
acaparar: taki (daki, 'raki).
acariciar: ho (hyo, tho) || hot'i (hyot'i [n]thot'i).
acarrear: theni (deni, 'reni).
acarreador de zacate: ndents'ufani (ar) || nthents'ufani (ar).
acaso: pe hä.
por si acaso: nu'bu hä.
acatar: nt'ot'e xinhño (nt'ot'e xin hño, nt'ot'e xin hño).
acatarrar: 1° ndutse (ndutse, ndutse). 2º thehe (thehe, thehe) 3º nthuñu (nthuñu, nthuñu).
acaudalado: hñäbojä (ar).
acaudalar: munts'ubojä (munts'ubojä, munts'ubojä).
a causa de: ir nge nu.
acceder: 1° uni (uni, t'uni). 2º hegi (hyegi, thegi).
accesible: hingi hembi nthogi.
accesión: seki (ar).
acceso: nthogi (ar) nthegi (ar).
accidente: nthogi 'ñu (ar).
acción: 'ñäni (ar).
al acecho: nu, nt'ä.
acechar: nu (nu, hnu) || nt'ä (nt'ä, nt'ä).
aceite: nziki (ar) || asete (ar).
acelerar: tihni (tihni, 'rihni).
acelga: selga (ar).
acento: zedi (ar).
acentuar: zedi (zedi, zedi).
aceptable: hñä (ar) (xin).
aceptar: hä (hñä, [n]thä).
aceptar [invitación]: hä
nts'ohni (hñä nts'ohni, nthä nts'ohni).
acequia: 'ñuthe (ar).
acerbo: nza'mi (ar).
acerca de: getu 'bu nu.
acercar: kwat'i ([g] wat'i, jwat'i).
acercarse: kwat'i ([g] wat'i, jwat'i).
acero: asero (ar).
acertar: tini (dini, 'rini).
acertijo: nt'ani (ar) p.p.
acervo: hmunts'i tx'uki (txulo) (ar) p.p.
ácido: ixki (ar) || 'ñixt'i (ar) || 'ñixi (ar).
acierto: makwäni (ar).
aclamar: pet'u'ye (mpet'u'ye, 'bet'u'ye).
aclarar: mä xin hño (mä xin hño, hmä xin hño).
acocil: mai (ar).
acocote [instrumento para sacar aguamiel]: 'mimfi (ar).
acoger: numanhño (numanhño, hnumanhño) p.p.
acogida: hnumanhño (xi) p.p.
acolchonar: fits'i (fits'i, fitsi).
acometer: ne (ne, hne). 1º taki (daki, 'raki). 2º dui (ndui, ndui).
acompañamiento: nteni (ar).
acompañante: nteni (ar).
acompañar, seguir: teni (deni, 'reni).
acompañar [una persona]: pewi (mewi, mewi).
acompañar [dos o más personas]: pahu (mahu, mahu).
acondicionar: ntsoni (zoni, nzoni).
aconsejar: 'ut'i ('ut'i, t'ut'i).
acontecer: nthogi (nthogi, nthogi).
acontecimiento: nthogi (ar).
acoplar [entre cosas]: zote (zote, zote).
acoplar [entre personas y animales]: theti (theti, theti).
acordarse: (m)beni ([m]beni, [m] feni).
acortar: tx'uki (tx'uki, tx'uki).
acorralar: kot'i (got'i, jot'i).
acosar: tihni (tihni, 'rihni) p.p.
acostado: 'beni.
acostar: pegi (megi, 'begi).
acostar a un niño en la cuna: kat'i (gat'i, jat'i).
acostarse: 'beni ('meni, 'meni).
acostarse boca abajo: 'memfo ('memfo, 'memfo).
acostarse boca arriba: mpits'i (mpits'i, mpits'i).
acostarse en el lecho: 'beni jar fidi ('meni jar fidi, 'meni jar fidi).
acercarse sobre: 'ots'i ('ñots'i, t'ots'i).
acostumbrar: nzämbi (nzämbi, nzämbi).
acostumbrarse: nzäi (nzäi, nzäi) || nzämbi (nzämbi, nzämbi).
acreditar: thogi (thogi, thogi).
acreditarse: thogi (thogi, thogi).
acribillar: ntheki ([n]theki, ntheki).
levantar acta: huxunthuts'i (hñuxunthuts'i, nthuxunthuts'i).
actitud: 'mui (ar).
actividad: 'befi (ar) || nt'ot'e (el).
acto: nt'ot'e (el).
acto [obra de teatro]: nt'ot'e (ar).
actor: mämbate (ar).
actriz: mämbate (ar).
actuación: nt'ot'e (ar).
actual: nu'bya.
actualidad: nu'bya.
actuar: nt'ot'e (t'ot'e, t'ot'e).
acuclillarse: yuki (yuki, yuki).
acuchillar: ntheni (ntheni, ntheni).
acudir: tsoni (zoni, ts'oni).
acueducto: 'ranthe (ar).
acuerdo: nkohi (ar).
estar de acuerdo: mä hä || thädi hä.
acumular: hñots'e (hñots'e, hñots'e).
acurrucar: jwits'i (jwits'i, nthits'i).
acusación: hmämbi (ar).
acusador: mämbate (ar) || ngaxte (ar).
acusar: kats'i (gats'i,gats'i).
achaque: hñeni (ar).
achatar: (m)pet'i (met'i, 'bet'i).
adaptación: nzäi (ar) || nzämbi (ar).
adaptar: nzäi (nzäi, nzäi) || nzämbi (nzämbi, nzämbi).
adelantarse: 'bet'o ('met'o, 'met'o).
adelantado: ndui || 'bet'o.
por adelantado: ndui || 'bet'o.
adelante: ir ngehnu || nunu.
¡adelante!: ¡gi thogi! || ¡gi 'bet'oge!
hacia adelante: nu ir ngehnu.
en adelante: ir ma'bu.
allá adelante: nunu || ir ngehnu.
el adelanto: ar 'met'o.
adelgazar: ts'ut'i (ts'ut'i, ts'ut'i).
adelgazarse: nts'ats'i (nts'ats'i, nts'ats'i).
ademán: 'ñäni.
además: 'ne || 'nehe || ademäs.
además de: ne nu || 'nehe nu || ademäs nu.
adentro: mbo.
estar adentro: 'o mbo ('ño mbo, 'ño mbo).
adepto: ndembate (ar).
aderezar: k'a'mi (k'a'mi, k'a'mi).
aderezo: k'a'mi (ar).
adeudado: tuthai.
adeudar: tuthai (nduthai, 'ruthai).
adherencia: nkwati (ar).
adherir: kwati (gwat'i, jwat'i).
adición: nthuts'i (ar).
adicionar: huts'i (hñuts'i, thuts'i) || toke (toke, 'roke).
adicto [a bebidas]: zisei (ar).
adicto a los libros: nuhe'mi (ar).
adiestrar: uti (uti, t'uti) p.p.
adiós [entre gente joven]: maje.
adiós [entre gente grande]: ntsenkwahu.
adivinar: pädi (bädi, mfädi).
adivinanza: mfädi (ar).
adivino: bädi (ar).
adjudicar: embi ar meti ('ñembi ar meti, 'ñembi ar meti). ar
administración: nxu (ar).
administrar: xu (xu, nxu).
admiración: 'yo (ar).
admirarse: 'yo ('yo, 'ño).
admisión: nthogi (ar).
admitir: hegi (hyegi, thegi) || kuku (kuku, kuku).
admitir [llevar, alcanzar]: tsudi
(zudi, ts'udi).
adobe: ñähai (ar).
adobera: nkähai (ar) || nt'ut'uñähai (ar).
adolecer: ndathi (ndathi, ndathi).
adolecerse de: ndathi nu || hñeni nu.
adolescencia [hombre]: nts'unt'u (ar).
adolescencia [mujer]: nxutsi (ar).
adolescente: ts'unt'u (ar) nxutsi (ar).
¿[a]dónde?: ¿ho?; ¿hogem'bu?
adoración: ndäne (ar).
adorar: ndäne (ndäne, ndäne) ||
nzokwä (nzokwä, nzokwä).
adormecer: pähi (bähi, mbähi).
adormecido: mbähi (xi).
adornar: k'a'mi (k'a'mi, k'a'mi).
adorno: nk'a'mi (ar).
adquirir: hä (hñä, thä).
adquisición: nthä (ar).
adquisición, aprendizaje: hmeya (ar).
adrede: ts'u ar mui.
aduana: duanä (ar).
adulación: hñämansu (ar) || thumansu (ar).
adular: hñämansu (hñämansu, hñämansu) || thumansu (thumansu, thumansu).
adulterar: nts'okute (nts'okute, nts'okute).
adulterio: nthekunthäti (ar).
cometer adulterio: nthekunthäti (thekunthäti, thekunthäti).
adúltero: hyekunthäti (ar) || hekunthäti (ar).
adulto: ndo (ar) || dätä (ar).
advenedizo: bi hñäbojä.
adversario: kontra (ar).
advertir: 'ut'i ('ut'i, t'ut'i).
aeromozo(a): maxte jar oroplano (ar) || maxte jar nsanibojä (ar).
aeroplano: aroplano (ar) || nsanibojä (ar).
aeropuerto: ngú nsanioroplano (ar) || ngú nsanibojä (ar).
afección: hñeni (ar).
afectar: ts'oni (ts'oni, ts'oni).
afectivo: hne (ar).
afecto: hne (ar).
afeitar: äxi ('ñäxi, t'äxi).
afeitarse: äxi ('ñäxi, t'äxi).
hoja de afeitar: oha nt'äxi (ar).
afeminado: 'mehñä (xi).
aferrar: segura (segura, segura) pämunhño (bämunhño, 'bämunhño).
afición: 'befi (ar).
aficionado: pefi (ar).
afilar: täki, (däki, 'räki).
afiliarse a: hmunts'i (hmunts'i, hmunts'i).
afinar: ts'uki (ts'uki, ts'uki).
afinidad: nthe (ar).
afirmar: mämunhño (mämunhño, hmämunhño).
aflicción: dumui (ar).
afligir: unte (unte, t'unte).
afligirse, estar afligido: tsuni ar dumui (zudi ar dumui, nzudi ar dumui).
aflojar(se): käti (gät'i, jät'i) || xot'i (xot'i, sot'i).
afluencia: xingu.
afuera: nthi.
agencia de viajes: ngú ya boni (ar).
agente de policía: nzut'ubi (ar).
ágil: xindo'yo (ar).
agilidad: xindo'yo (ar).
agacharse: yuki (yuki, yuki) || 'ñani ('ñani, 'ñani).
agarradera: hmihi (ar).
agarrar: mihi (mihi, hmihi) || hä (hñä, thä) || pent'i (ment'i, 'bent'i) || ju (gu, nju)
agasajo: hnumansu (ar).
agitar: 'ñäni ('ñäni, 'ñäni).
agitar [ropa o tela]: jwät'i (jwät'i, jwät'i).
agonía: nedu (ar).
agonizante: nedu (ar).
agonizar: nedu (nedu, nedu).
agostar: 'ot'i ('yot'i, t'ot'i).
Agosto: hñethe (ar) || Agosto (ar).
agotarse: xa (xa, xa).
agradable: haxumhai (xi).
[muy] agradable: xi nan haxumhai.
agradar: haxumhai (hyaxumhai, thaxumhai).
agradecer: jamädi (jamädi, jamädi).
agradezco, gracias: xi di jamädi.
muchas gracias: xi di jamädi || di jamädi xingu.
se lo agradezco mucho: xi di di jamädi || di jamädi xingu || di xi di jamädi xingu.
agradecimiento: jamädi (ar).
agrandar: ndätä (ndätä, ndätä).
agravar(se): nts'edi (nts'edi, nts'edi).
agraviar: ñäman'ñu (ñäman'ñu, hñäman'ñu).
agravio: hñäman'ñu (ar).
agredir: tsanı (zani, ts'ani) taki (daki, 'raki).
agregar: huts'i (hnuts'i, thuts'i).
agresión: hñäman'nu (ar).
agresivo: ndäne (ar) || nduxte (ar).
agresor: ndäne (ar) || nduxte (ar).
agricultura: 'mot'i (ar).
agrietarse. t'it'i (t'it'i, t'it'i).
agrio: ixki (xin) || ñixt'i (xin) || 'ñixi (xin).
agruparse: hñunta (hñunta, hñunta) || hmunts'i (hmunts'i, hmunts'i).
agua: dehe (ar).
agua alcalina, picosa o salada: ithe (ar).
agua bendita: jäpudehe (ar).
agua caliente: pathe (ar).
agua cocida: ndäthe (ar).
agua cruda, escasez de agua: 'ñäthe (ar).
agua de masa: nsifi (ar).
agua de nixtamal: ginäni (ar).
agua dulce: uthe (ar).
agua estancada en la piña del maguey que se deja de raspar: gihñäfi 'wada (ar).
agua fresca: xathe (ar).
agua fría: tsethe (ar).
agua hervida: ndäthe (ar).
agua honda: hethe (ar) || hñei dehe (ar).
agua muy dulce: na uthe (ar).
agua natural: nä'ä is ar dehe (ar).
agua negra: 'bodehe (ar) || 'bothe (ar) || pothe dehe (ar).
agua que se filtra: poho (aire) || boho (ar).
agua rebotada: munts'i (ar) || munts'udehe (ar).
agua salada: uxkudehe (ar).
agua sucia: ts'othe (ar).
agua sucia con tierra: methe (ar).
agua tibia: panthe (ar) || mpangudehe (ar).
corriente de agua, creciente de agua: nzothe (ar).
charco de agua o jaguey: mothe (ar).
aguacatal: mbots'a'ni (ar).
aguacate: ts'a'ni (ar).
aguacate tierno: k'eguts'a'ni (ar).
aguacero: dä'ye (ar).
aguado: deke (xi).
aguador: denthe (ar) || 'yai (ar).
aguamiel: t'afi 'wada (ar).
aguantar: tseti (zeti, ts'eti).
aguar: thänts'i (thänts'i, 'ränts'i).
aguardar: to'mi (do'mi, 'ro'mi).
aguardiente: pathe (ar) || 'ñithi (ar) || binu (ar).
agudeza: ts'umhñä (ar).
agudo: nts'u.
aguijar: nsunu (nsuni, nsuni).
aguijón: nts'ä (ar) p.p.
águila: nxuni (ar).
águila prieta: pothe nxuni (ar) || 'bonxuni (ar).
aguja: 'yofni (ar).
aguja de arria: dätä 'yofni 'rozä (ar) || dä'yofni (ar).
agujerado [en un espacio vertical]: 'ñoki (xi).
agujerado [de boca hacia arriba refiriéndose en un piso]: 'ots'i (ar).
agujerear: oki ('ñoki, 'ñoki) || heki (hñeki, theki) || hets'i (hñets'i, thets'i).
agujero: oki (ar) || 'ots'i (ar).
agujeta: nt'e'mi (ar).
ahí: nunu.
ahijado: 'rets'i (ar).
ahincar(se): nsoni (nsoni, nsoni).
ahogado [en el agua]: njät'i (ar) || nzothe (ar).
ahogado [de la comida]: njät'i (ar).
ahogar(se) [en el agua]: njät'i (njät'i, njät'i) || nzothe (nzothe, nzothe).
ahondar(se): he'mí (he'mí, the'mi) || xe'mi (xe'mi, se'mi) || het'i (het'i, thet'i).
ahora: nu'bya.
ahora mismo: nu'bya.
ahora bien: ar za.
por ahora: pos nu'bya.
marido: (n)jut'u'yuga ([n] jut'u'yuga, (n) jut'u'yuga).
ahorcadero: njut'u'yuga (jar).
ahorrar: kwati ([n] kwati, [n] jwati).
ahorrativo: kwatute (ar).
los ahorros: ya njwatubojä.
ahuecar: 'bo'mí ('bo'mí, bo'míp.p.
ahumar(se): zimfi (zimfi,zimfi).
ahuyentar: nkui (nkui, nkui).
airado: mbokwe (ar).
airarse: mbokwe (mbokwe, mbokwe).
mal aire: ts'ondähi (ar).
aire que sopla en distintas direcciones: mat'undähi (ar).
al aire libre: ndähi nthi.
airear: ent'undähi ('yent'undähi, t'ent'undähi)
airoso: 'yomundähi.
aislamiento: nt'ege (ar).
aislar(se): 'wege ('wege, nt'ege).
ajedrez: ajedres (ar).
ajeno: hi ar meti || aheno.
ajetrearse: nsoni (nsoni, nsoni).
ajo: axo (ar).
ajolote: nzukwai (ar).
ajustado: tsudi (ar); ar za.
ajustar(se): tsudi (zudi, nzudi).
ajuste: ntsudi (ar).
al [+ infinitivo]: 'bu ya.
ala: jwa (ar).
ala [de un sombrero]: nxiki (ar).
alabanza: jhñä (ar) || nsadi (ar).
alabar: xadi (nxadi, nsadi).
alacrán: penzu (ar).
alambre: alambre (ar).
alambre de púas: nts'ä alambre (ar).
alameda: mbozá (ar).
álamo: xäntho (ar) || alamo (ar).
alarde: ndäse (ar).
hacer alarde de: nt'ot'e ndäse (nt'ot'e ndäse, nt'ot'e ndäse).
alargar: jui (jui, jui) || maki (maki, hmaki).
alarido: hmafi (ar) || hmat'i (ar).
alarmar(se): 'wipi ar mui ('wipi ar mui, 'wipi ar mui).
alazán: thents'ufani (ar).
alba: hats'í (ar).
albañil: hyongú (ar) || hyokungú (ar).
albaricoque: ixi (ar).
libre albedrío: nt'uni hne (ar).
alberca: mothe nsaha (ar).
albergar(se): oxi ('ñoxi, 'ñoxi).
albergue: ngú 'mui (ar).
amanecer: hats'i (ar) p.p.
alborotar: ñähni (ñähni,hñähni).
alboroto: hñähni (ar).
álbum: njwatunzatho (ar).
álbum de recortes: njwatunthets'i (ar).
albur: txalá (ar).
alcahuete: zipate (ar).
alcalde: däts'ut'ibi (ar).
alcance: tsudi (ar).
al alcance de: (n)tsudi nu (ar).
alcance de la vista: ntsoni hnu.
alcance del olor. ntsoni ñuni (ar).
alcance del oído: ntsonint'odé.
alcancía: ts'udibojä (ar) || njwatubojä (ar).
alcanzar: tsudi (zudi, ts'udi).
llegar a [arriba]: tsots'e (zots'e, ts'ots'e).
alcohol: pathe (ar) || 'ñithi (ar) || binu (ar).
aldea: t'olo hnini (ar) || t'olo 'mui (ar).
alear: fet'i (fet'i,fet'i).
aledaño: ngäts'i (ar) || nzot'e (ar)
alegar: ñäne (ñäne, ñäne).
alegrar, poner contento o alegrarse: johya (njohya, njohya).
alegre: johya (ar).
alegría: njohya (ar).
alejado: ya'bu (ar).
alejar(se): tsogi (zogi, ts'ogi).
alelar: dondo (ndondo, ndondo) xongo (nxongo, nxongo).
alentar(se): juxuhñä (guxuhñä, njuxuhñä).
alerta: njapukaso (ar).
aletear: fet'i (fet'i, fet'i).
aleteo: 'bet'i (ar).
alevosía: kate (ar).
alevoso: 'yot'ukate (ar).
alfabetizar: uti (uti, t'uti).
alfabeto: nt'ot'i nsadi (ar).
Alfajayucan [municipio del estado de Hidalgo]: Nxam(ä)ti.
alfarería: 'bats'oe (la).
alfarero: 'yot'uts'oe (ar) || hyokuts'oe (ar).
alfiler: 'not'e (ar) || 'no'mi (ar).
alfiler de seguridad: 'not'e (ar) Il 'no'mi (ar).
alfiletero: nt'ut'u'not'e (ar) || nt'ut'u'no'mi (ar).
alfombra: njo'mi (ar).
al fondo: nu mbo.
algarabia: nt'ot'i hñähni (ar).
álgebra: 'bebé (ar).
algo: 'na ll 'naxtui.
algo por el estilo: 'na komongu'ä.
algodón: nda (ar).
alguacil: ndä (ar).
alguien: 'na.
algún, alguno, alguna: 'na.
algunos: 'ra.
algunas veces: 'ra ya pa || ya' nandi.
alhaja: na nzatho (ar).
aliado, alianza: hmuts'ujä'i pa nt'ot'e xin hño (ar).
alias(se): hmunts'ujä'i pa nt'ot'e xin hño (hmunts'ujä'i pa t'ot'e xin hño, hmunts'ujä'i pa t'ot'e xin hño).
alicates: t'olonts'its'i (ar).
aliciente: nthokunjapu'befi (ar).
alienar: 'rats'i ('rats'i, 'rats'i).
aliento: njuxuhñä (ar).
alienta: njuxuhñä (ar).
dar aliento a: uni ar njuxuhñä nu.
sin aliento: otho ar njuxuhñä.
aligerar: xindo'yo (nxindo'yo, nxindo'yo).
alimentar: 'wini ('wini, t'ini).
alimento: hñuni (ar) || nzaki (ar).
aliñar: kwäni (kwäni, kwäni).
aliño: kwäni (ar).
alisar(se): täki (däki, 'räki).
alistar: huts'i (hnuts'i, thuts'i).
alistarse: nthuts'i (thuts'i, thuts'i).
aliviar(se): pengi (mengi, mengi) || thits'i (dits'i, ndits'i).
alivio: mengi (xi) || thits'i (ar).
alma: anxe (ar).
almacén: ngú njwati (ar).
almacenar: kwati (kwati,njwati).
almirante: ndä ntsa (ar) p.p.
almohada: nthux(u)ñä.
almohadas: ya nthuxuñä.
almorzar: nzim(u)xudi (nzim[u]xudi, nzim[u]xudi).
almuerzo: nzim(u)xudi (ar)
alocar: xongo (nxongo, nxongo) || dondo (ndondo, ndondo).
alocado: xongo (xin) || dondo (xin).
alquilar: hmihi (hmihi, hmihi).
apartado: hmäki (ar) || ya'bu (ar).
alquiler: hmihi (ar).
de alquiler: ar hmihi.
alrededor: ñäni (ar).
alrededor de: jar ñäni ar.
los alrededores: ja ya ñäni.
dar de alta, darse de alta: nt'uni boni (nt'uni boni, nt'uni boni).
altanero: 'ñets'i (ar).
altar: ntsaya kwä (ar).
altavoz: hñä nts'edi (ar).
alterar(se): mpati (mpati, 'bati).
altercar: ntuhni (ntuhni, ntuhni).
alternativa: mpati (ar).
altibajo: hñents'i (ar).
altiplanicie: hñaki hñets'i mbots'i (ar).
altitud: hñets'i (ar).
altivo: 'ñets'i (ar).
alto: hñets'i (xi) || maki (xi).
¡alto!: ¡'bai!
hacer alto: hets'i (hets'i, thets'i).
pasar por alto: sats'i (sats'i, sats'i).
altura: hñets'i (ar).
alumbrado: ñot'i (ar).
alumbramiento: ñot'i (ar).
alumbrar: yot'i (yot'i, yot'i) || tsoke (tsoke, ts'oke) || hats'i (hats'i, thats'i) || jwexki (jwexki, jwexki).
alumno: xadí (ar).
la alza: ar njuts'i.
alzar: juts'i (guts'i, njuts'i).
alzar un poco: juts'i 'naxtui (guts'i 'naxtui, njuts'i 'naxtui).
allá: nunu || ir ngehnu.
allanar: ts'uki (ts'uki, ts'uki).
allegado: getu'bu.
allegar: zoté (zote, ts'ote).
allende: nu'bu ir nge'bu p.p.
allí: nunu.
por allí: nu'bu.
allí también: 'ne'bu || nunu 'nehe.
de allí: gem'bu.
ama de casa: 'behñä ngú (ar).
amable: hogumui (ar).
amado: nhe (ar).
amador: hne (ar).
amaestrar: xahni (xahni, sahni) || uti (uti, t'uti).
amagar: ngwet'i (ngwet'i, ngwet'i).
amago: ngwet'i (ar).
amamantar: tsuti (tsuti, ts'uti).
amamar: tsukwi (tsukwi, ts'ukwi).
amanecer: hats'i (hyats'i, thats'i) || neki (neki, neki).
¿cómo amaneció usted?: ¿temu xki hats'i?
amanerado: nt'ot' u'ye (ar).
amansar: zänt'i (zänt'i, zänt'i).
amante: xähi (ar).
amar: mädi (mädi, hmädi).
amargar(se): njuts'i (njuts'i, njuts'i).
amargo: njuts'i (xi) || nju (xi).
amargura: nju (ar).
amarillo: k'axt'i (ar).
amarrar: tut'i (dut'i, 'rut'i) || thät'i (dät'i, 'rät'i) || xot'e (xot'e, sot'e).
amarrar animales: thät'i (dät'i, 'rät'i).
amasar: pant'i (mant'i, 'bant'i).
ambición: hne (ar).
ambiguo: ts'omfeni (ar).
ámbito: xeni (ar).
ambos: gatho yoho || yoho.
ambulancia: bojä dathi (ar).
Amealco: Nsantumuriya.
amén: da nja'bu.
amenaza: ngwet'i (ar).
amenazar: ngwet'i (ngwet'i, ngwet'i).
ameno: haxumhai (xi).
americano: amerikano (ar). (ar)
ametralladora: nzafi (ar) || metrayadora (ar).
amiba: zu'ue hñeni (ar).
amiga: mpädi (ar).
amigdalitis: 'u'yuga (ar).
amigo: mpädi (ar).
amistad: hne (ar).
amnistía: mpumbini hñäki (ar).
amo: hmu (ar).
amojonar: ntheki (ídem, ídem).
amontonar, plegar: munts'i (munts'i, hmunts'i) || mundo (mundo, hmundo) | muhni (muhni, hmuhni).
amor: hmäte (ar).
amor propio: hnese (ar).
por amor de: ar hne nu.
amoratado: moji (xi) || k'ant'i (xi).
amordazar: ntsatune (ntsatune, ntsatune).
amoroso: hogumui (ar).
amortiguador: mortigwador (ar).
amortiguar: mortigwa (mortigwa, mortigwa).
amortizar: njut'i thai (idem, idem).
amotinar: xaxi (xaxi, xaxi).
amotinarse: nangi (nangi, hnangi).
amparar(se): fats'i (mats'i, 'bats'i).
amparo: 'bats'i (ar) || mfats'i (ar).
ampliación: maxt'i (ar) || nxidi (ar) || xiki (ar).
ampliación de carretera, calle: maxt'i (ar) || nxidi (ar).
ampliar: (maxt'i, maxt'i hmaxt'i) || xoki (xoki, soki) || xiki (xiki, siki).
amplio: maxt'i (xi) || xogi (xi) || nxidi (xi).
amplitud: maxt'i (ar) || nxogi (ar) || nxidi (ar).
ampolla: nduxt'i (ar).
ampollar(se): duxt'i (duxt'i, duxt'i).
ampula: de'muxi (ar).
amputar: tseki (zeki, ts'eki).
amurallar: tots'e (dots'e, 'rots'e). anales: ya xeni nthuts'i nthogi.
analfabetismo: hingi pädi nt'ot'i (ar).
analfabeto: hingi pädi ar nt'ot'i (ar).
análisis: hnú (ar).
analizar: nú (nú, hnu).
anaranjado: thents'i (ar) (xin).
anatomía de personas y animales: ndo'yo nxoge (ar).
anca: nthudi (ar) || hñamfo (ar).
anciana: dätxu (ar).
ancianidad: ndo (ar) || nxita (ar).
ancianito: tsixita (ar).
anciano: xita (ar).
anchar: xiki (xiki, siki).
ancho: nxidi (ar).
largo: ma (xi) maki (xi).
anchura: nxidi (ar).
andamio: 'rede zá (ar).
andar: 'yo ('ño, 'ño).
andar lejos de tierra propia: nani (nani, hnani).
andar de pie: 'yogwa ('ñogwa, 'ñogwa).
andar vestido de la cintura hacia abajo: kode (gode, jode).
apellidar: mboxuthuhu (mboxuthuhu, mboxuthuhu).
apellido: mboxuthuhu (ar).
apenar: dumui (ndumui,ndumui) || penä (penä, penä).
apenas: penä.
apéndice: ntoke (ar) || 'roke ar).
apendicitis: hñeni mui (ar).
apercibirse: bembi (bembi,fembi).
aperitivo: ngäthu (ar).
apertura: nxogi (ar).
apestar: yuni (ñuni, ñuni) || nxä (nxä, nxä).
apestoso: ñuni (ar) || nxä (ar).
apetecer: ne (ne, hne).
apetito: hne (ar) tumunthu (ar).
tener apetito: tumunthu
(ntumunthu, ntumunthu).
apiadarse: jweki (jweki, theki).
andar a pie: 'yogwa ('ñogwa,
'ñogwa).
apiñarse: munts'i (munts'i,
hmunts'i).
aplacar: tu'mi (tu'mi, tu'mi).
aplanar: heki (heki, theki).
aplanchar: kongi (kongi, kongi)
II tsuki (ts'uki, ts'uki).
aplastar(se): xut'i (xut'i, sut'i).
aplastar con el pie: ne'mi
(ne'mi, hne'mi).
aplaudir: pet'u'ye (met'u'ye,
'bet'uye).
aplauso: 'bet'uye (ar).
aplazar: kats'i (gats'i, jats'i).
aplicación: nt'uni (ar) II nt'udi
(ar) nt'uti (ar).
aplicado: timfeni (ar).
apocado(a): tx'utho hne (ar).
apocar: tx'uki (tx'uki, tx'uki).
apodar: nthombuthuhu (ídem,
ídem).
apoderado: ndä (ar). a
apoderarse de: embi ar meti nu.
apodo: nthombuthuhu (ar).
apogeo: nts'ä (ar).
aportación: nt'uni (ar),
aportar(se): uni (uni, t'uni).
apostar: huts'i (hñuts'i,
nthuts'i).
apoyar(se): fats'i (mats'i, 'bats'i).
apoyo: 'bats'i (ar) II mfats'i.
apreciar: nthuxunjut'i (nthuxunjut'i, nthuxunjut'i) || emunsu ('ñemunsu,
t'emunsu).
aprecio: nthuxunjut'i (ar) || t'emunsu (ar).
aprehender: mihi (mihi, hmihi)
Il ju (gu, nju) || miti (mit'i, hmit'i).
aprehensivo: bizu (ar).
apremiar: dut'i (duti, 'ruti) Il
xoní (xoní, soní).
apremio: nthuts'i njut'i (ar).
aprender: meya (meya, hmeya).
aprendiz: meya (ar).
aprendizaje: hmeya (ar).
apresar: ent'ufadi ('yent'ufadi, t'ent'ufadi).
apresuradamente: tihi (ntihi, ntihi)
apresurarse: tihi (ntihi, ntihi).
apretado: ndu (ar).
apretar: dut'i (dutí, 'rut'i) || ts'its'i (ts'its'i, nts'its'i).
apretar con la mano: mit'i (mit'i, hmit'i).
apriétalo bien: dut'i xi hño || ts'its'i xi hño II mit'i xi hño.
apretón: 'ruti (ar) || nts'its'i (ar) II hmit'i (ar).
aprieto: nsoni (ar) p.p.
aprisa: ngut'ä || 'nihi || nsoni || tihi || nixtri.
aprobación: ntsa (ar).
aprobar: tsa (za, ts'a).
apropiado: embi ar meti.
apropiar: embi ar meti ('ñembi ar meti, 'ñembi ar meti).
a propósito: ts'u ar mui.
aprovechar(se): japu'befi (japu'befi, japu'befi).
aproximado: tsoni (ar).
aproximar(se): tsoni (zoni, nzoni).
aptitud: timfeni (ar).
apto: timfeni (ar).
apuesta: nthuts'i (ar).
apuesto: k'a'mí (ar).
apuntador: 'ñäxute (ar).
apuntar [afinar la puntería]: äts'i ('ñäts'i, nt'äts'i).
apunte [afinar la puntería]: nt'äts'i (ar).
apunte [de un esbozo]: nthuts'i (ar)
apurado: xoní (xi).
apurarse: nixtri (nixtri, nixtri) || xoni (xoni, xoni) || tihi (ntihi, ntihi).
apuro: nt'ot'e ngut'ä (ar).
aquejar: keha (keha, keha) || dänts'i (ndänts'i, ndänts'i).
aquel, lla. [retirando y fuera de
la vista]: nu'ä || ge'ä.
aquellos, llas. [retirando a la
vista]: nuyu || gehyu.
aquellos, llas. [retirado y fuera
de la vista]: nu'u || ge'u.
aquí. nugwa ll gekwa.
aquí y allá: nugwa ne nunu.
aquí también: nugwa 'nehe.
aquietar: jwets'uhñäki (jwets'uhñäki, thets'uhñäki).
arado: t'abi (ar).
arancel: he'mi njut'i (ar).
araña: mexe (ar).
araña grande: dätä mexe (ar) || dämuxe (ar).
araña prieta: pothe mexe (ar) || 'bomuxe (ar).
araña rojinegra, araña de color amarillo negro: thents'umexe (ar) bindomexe (ar).
araña zancuda: tanguramexe (ar).
arañar: xet'i (xet'i, set'i).
arar: wähi (wähi, hwähi) || futs'i
(futs'i, mfuts'i) || fo”mi (fo'mi, mfo'mi).
árbitro: ndä (ar).
árbol: zá (ar).
árbol grande: dätä zä (ar) || däzá (ar).
árbol de navidad: zá "mui (ar).
arboleda: mbozá (ar).
arbusto: 'bai (ar)
arca: dätä kaha (ar) || däkaha (ar) || motsa (ar) || kaha animä (ar).
arcaico(a): hingi njapu 'befi || mahä'mu || ma 'met'o.
arcano(a): hingi mfädi (ar).
arco iris: nsä'mi 'bejini (ar).
archipiélago: zabi (ya).
archivar: kwati (kwati, jwati).
archivo: njwati (ar).
arder: the (nde, nde) || zo (nzo, nzo).
ardid: zipate (ar).
ardiente: nzo (ar).
ardilla: mindó (ar).
ardor: 'ñit'i (ar) || nzo (ar).
arduo(a): nan hñembi (xi).
área: 'meni (ar).
arena: 'bomu (ar).
Arenal [un municipio del estado de Hidalgo]: M'omu (ar).
arete: nts'unigu (ar).
argamasa: meskla (ar) || nthänts'i (ar).
argolla: tsant'ubojä (ar).
argüir: hats'i (hats'i, thats'i).
argumentar: beni (mbeni, mbeni).
argumento: hogumfeni (ar).
aridez: 'yoñhai (ar) || 'yot'uhai (ar).
árido: 'yoñhai (ar) || 'yot'uhai (ar).
arisco: nzadi (xi).
aritmética: 'bedé (ar).
arma: bojä (ar).
arma de fuego: nzafi (ar).
alzarse en armas: mpats'ubojä (mpats'ubojä, mpats'ubojä) || mpats'unzafi (ídem, ídem).
sobre las armas: ja ya bojä.
armadillo: nk'inkwa (ar).
armado: mfots'ubojä (ar).
armar: uti ('yuti, t'ut'i).
armarse: mfots'ubojä (mfots'ubojä, mfots'ubojä).
armario: njwati (ar).
armazón: nt'uti (ar).
armazón de madera: nt'ut'uzá (ar).
armazón de metal: nt'ut'ubojä (ar).
armonía: hogumui (ar).
armónico: hogumui (ar).
aro: tsant'i (ar).
aroma: hoguñuni (ar).
arpa: dätá 'bida (ar). ñ
arpón: 'yofni nthuts'i (ar).
arquear: sä'mi (sä'mi, sä'mi).
arqueología: nsadi nt'ot'e ma hä'mu (ar).
arquitecto: hyongú (ar) || hyokungú (ar).
arquitectura: thongú (ar) || nthokungú (ar).
arraigarse: nxangu'yu (nxangu'yu, nxangu'yu).
arraigado: nxangu'yu (ar).
arrancar(se): k'uts'i (k'uts'i, nk'uts'i).
arranque de un automóvil: 'ño (ar).
arranque de una planta: k'uts'i (ar).
arrasar: ñuti (ñuti, hñuti).
arrastrar: jut'i (gut'i, njut'i).
arrastre: njut'i (ar).
arreada: nsungumeti (ar).
arrear: nsungumeti (nsungumeti, nsungumeti).
arrebatar: mbokwe (mbokwe, mbokwe) || nkwe (nkwe, nkwe).
arreciar: zedi (zedi, zedi).
arreglar: hoki (hoki, thoki).
arreglo: nthoki (ar).
arremangar: pants'í (mants'i, 'bants'í) || xänts'í (xäntsí, sänts'i).
arremeter: taki (daki, raki).
arremolinarse: nxedi (nxedi, nxedi) || mfonthai (mfonthai, mfonthai).
arrendar: hmihi (hmihi, hmihi) Il renta (renta, renta).
arrepentimiento: mbeni (ar).
arrepentirse: mbeni (mbeni, mbeni).
arrepentirse de haber regalado
algo: mbeni (mbeni, mbeni) || hyoke (hyo ke, thoke).
arrestar: mfadi (mfadi, mfadi).
arresto: mfadi (ar).
arriba: maxots'e || ma ñä.
allí arriba: nunu ma xots'e || nunu ma ñä.
boca arriba: mpits'i.
de arriba abajo: ma ñä ma dui.
arriero: 'ñendu (ar).
arriesgar(se): 'ñent'i ('ñent'i, "ñent'i).
arrimado: ngwat'i (ar) || nzoho (ar).
arrimar(se): jot'i (got'i, njot'i) || kwati (kwati, jwati).
arrinconar: muts'i (muts'i, hmuts'i).
arrodillarse: ndänduñähmu (ndänduñähmu, ndänduñähmu)
arrogancia: 'ñets'i (ar) || nt'ets'i (ar).
arrogante: 'ñets'i (ar).
arrogarse: 'ñets'i (ídem, ídem).
arrojar: ei ('yei, t'ei).
arrojar en el piso: 'bo'mi ('bo'mi, 'bo'mi).
arrojo: nt'ent'i (ar).
arrollar: pánts'i (mánts'i, 'bánts'i).
arropar: hñe (hñe, nthe).
arrostrar: hñanduwi (hñanduwi, hñanduwi).
arroyo: hñe (ar).
arroz: arros (ar).
arruga: nuxki (ar) || 'bahni (ar).
arrugado: nuxki (xi) || 'bahni (xi).
arrugar(se): nuxki (nuxki, hnuxki) || 'bahni ('bahni, 'bahni).
arruinar [una casa]: text'i (dext'i, 'rext'i) || yot'e (yot'e, yot'e).
arrullar: kabätsi (gabätsi, njabätsi).
arrullo: jabätsi (ar).
arte: nt'ot'e (ar).
bellas artes: ngú nt'ot'e.
artefacto: nt'ot'e (ar).
arteria: dätä 'ñuji (ar).
artesanía: nt'ot'u'ye (ar).
artesano: 'yot'u 'befi 'ye (ar).
articulación: ntokundo'yo (ar).
artículo: xeni nthuts'i (ar).
los artículos de manicura: ya mahyoni pa 'ye.
artificial: nt'ot'u'ye (ar).
artista o cantante: duhu (ar).
artista [en general]: 'yot'ute (ar).
artista, dibujante: hyokujt'i(ar).
artritis: nzomui (ar).
asa: hmihi (ar) || njuts'i (ar).
asado: nthäxi (ar).
asaltar: k'onts'i (k'onts'i,k'onts'i)
asamblea: hmunts'i (ar) || hñunta (ar).
asar: häxi (hñäxi, thäxi).
ascender: pots'e (bots'e, mbots'e).
ascensión: mbots'e (ar).
ascensor: njuts'i (ar) || nju'mi (ar).
asco: (n)ts'o (ar).
dar asco: ungar nts'o.
ser un asco: nt'ot'e 'nar nts'o.
asegurar(se): mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni) || segura (segura, segura).
asemejar(se): heki (heki, theki).
asentadera: nthudi (ar) II xiji (ar).
asentaderas: nthudi (ya) || xiji (ya).
asentar: exuthuhni ('ñexuthuhni, t'exuthuhni).
aserrar: heki (hyeki, theki) || hets'i (hyets'i, thets'i).
aserrín: ngunt'uzá (ar).
asesinar: hote (hñote, hñote).
asesinato: ntho(te) (ar).
asesino: hyote (ar).
aseveración: hmämukwäni (ar).
aseverar: mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni).
asestar: umbi (umbi, t'umbi) || k'ahni (k'ahni, k'ahni).
asfixiar: njät'i (njät'i, njät'i).
así: njawa || nja'bu || njanu.
asidero: hmihi (ar).
asiduo(a): nzäm'bu || jat'o.
asiento: thuhni (ar).
¡tome usted asiento!: ¡gi hñä ar thuhni!
asignación: nt'uti (ar).
asignar: uti (uti, t'uti).
asilar: oxi ('ñoxi, 'ñoxi).
asilo: ntsaya (ar).
asimilarse: heki (heki, theki).
asimismo: 'nehe.
asir: hä (hñä, thä) || mihi (mihi, hmihi).
asistencia: nkwat'i (ar).
asistir: kwat'i (gwat'i, ngwat'i).
asistir a la escuela: kwat'i jar skwela.
asno: burru (ar).
asociado: hñunta (ar).
asociarse: hñunta (hñunta, hñunta).
asolar [o destruir]: yot'e (yot'e, yot'e) || text'i (text'i, 'rext'i).
asolear: ot'i (ot'i, t'ot'i) || ini (ini, t'ini).
asomar(se): k'äts'i (k'äts'i, k'äts'i).
asombrar(se): xuhmi (xuhmi, xuhmi) || 'yo ('yo, t'o).
asombro: mbidí (ar) || 'yo (ar) || t'o (ar).
asordar: ngogu (ngogu, ngogu).
aspar: pont'i (pont'i, 'bont'i).
aspecto: nthe (wi) (ar).
aspereza: nzadi (ar) || nza'mi (ar).
asperjar: hmäts'i (hmäts'i, hmäts'i) || jwiti (jwiti, thiti).
asperjar agua con la boca: jwiti (jwiti, thiti).
áspero: nzadi (xi).
aspirador: njuxuhñä (ar).
aspirante: ne (ar).
aspirar: juxuhnä (guxuhnä, juxuhñä).
aspirina: 'ñithi (ar) || aspirinä (ar).
asqueroso(a): nts'o (ar).
asta: makunts'äzá (ar).
astilla [de madera]: nxot'uzá (ar) || xokuzá (ar).
astilla: nxot'e (ar).
astillero: nt'ot'umotsa (jar).
astro: tsohó (ar).
astrología: hnutsohó (ar).
astrólogo: bädi 'mui ya tsohó (ar).
astucia: hyate (ar) || thate (ar), astuto(a): hyate (ar).
asumir: hä (hñä, thä).
asunción: nthä (ar).
asustadizo: mbidí (ar).
asustar(se): pidí (bidí, 'bidí).
atacar: taki (daki, 'raki).
atajar: 'wege ('wege, t'ege).
atajo: nt'ege (ar).
atañer: embi ar meti ('ñembi ar meti, 'ñembi ar meti).
ataque: 'raki (ar).
atar: xot'e (xot'e, sot'e) || tut'i (dut'i, 'rut'i) || thät'i (dät'i, 'rät'i).
atarantar: ndondo (ndondo, ndondo) || nxongo (nxongo, nxongo).
atardecer: ndé (ndé , ndé).
atareado: nt'ungut'eni (ar) || nt'ungu'befi (ar).
atarear(se): nt'ungut'eni (nt'ungut'eni, nt'ungut'eni) || nt'ungu'befi (ídem, idem).
atascadero: mfots'i (ar).
atascar(se): fots'i (mfots'i, mfots'i).
ataúd: kaha animä (ar).
ataviar: hoki (hoki, thoki) || hoki (nyoki, thoki).
atavío: k'a'mi (ar).
ateísmo: ts'o'ñu (ar).
ateísta: denuts'o'ñu (ar).
atención: njapukaso (ar).
en atención de: ar njapukaso nu.
llamar la atención: xifi xi hño (xifi xi hño, sifi xi hño).
atender: ote ('yote, t'ote) nu (nu, hnu).
atentado: bepute (ar) || mfe (ar).
atentamente: njapukaso (ar).
atentar: pe (de, fe).
atento: njapukaso (ar).
atenuar: tx'uki (tx'uki, tx'uki).
aterrar: ntsu (ntsu, ntsu) || käi (gäi, ngäi).
aterido: tumustse (dumuntse, dumuntse).
aterrizaje: ngäi (ar).
aterrizaje forzoso: ngäi xi hñei (ar).
aterrizar: käi (gäi, ngäi).
atestiguar: ungunt'ode (ungunt'ode, t'ungunt'ode).
atestado: nuts'i (xin).
atiborrar: nuts'i xingu (ñuts'i xingu, nuts'i xingu).
atiesar: za'mi (za'mi, za'mi).
atinar: ät'i ('ñät'i, t'ät'i) || k'ahni (k'ahni, k'ahni).
atisbar: handi xi hño (hyandi xi hño, thandi xi hño).
atisbo: thandi xi hño (ar).
atizar: jots'i (gots'i, njots'i).
atleta: nixtri (ar).
ser un atleta: nt'ot'e hnixtri (nt'ot'e hnixtri, nt'ot'e hnixtri).
atletismo: hnixtri (ar).
atole: t'ei (ar).
atole de aguamiel: t'ei t'afi 'wadá (ar).
atolondrado: xi nan 'yo.
atollarse: fots'i (mfots'i, mfots'i).
atorar(se): 1° taki (daki, 'raki) || 2° hut'i (hyut'i, thut'i) || 3° tots'i (dots'i, dots'i).
atosigar: ho kor 'nithi (hyo..., tho…) || uni (uni, t'uni).
atracarse: ñiñä (ñiñä, hñiñä) || k'onts'i (ídem, ídem).
atracción: ts'edi (ar) || tsedi nju (ar).
atracciones: ts'edi (ya).
atractivo: ju (gu, nju) || mihi (mihi, hmihi).
atraer: ju (gu, nju) || mihi (mihi, hmihi).
atrancado: 'rots'e (xi) || 'rohni (xi).
atrancar: tots'e (dots'e, 'rots'e) || tohni (dohni, 'rohni ).
atrapar: ju (gu, nju) || huts'i (hyunts'i, thuts'i) || kä'mi (gä'mi, jä'mi).
atrás: ir mote mot || jar xutha.
aquí atrás: nuwa ir mote || nuwa jar xutha.
hacia atrás: ir mote || ir ngekwa.
atrasado [de tiempo]: 'befa.
atrasar: 'befa ('mefa, 'mefa).
atraso: 'befa (ar).
atravesado: nani (ar).
atravesar [una cosa de lado a lado]: nani (nani, hnani).
atravesar [de un lugar a otro]: 'rats'i ('rats'i, 'rats'i) || thogi (thogi, thogi).
atreverse: 'nent'i ('nent'i, nt'ent'i).
atrevido: 'ñent'i (ar).
atrevimiento: nt'ent'i (ar).
atribuir: uni ar za (uni ar za, t'uni ar za).
atributo: metise (ar).
atrocidad: ts'onte (ar).
atropellar: mfets'e (mfets'e, mfets'e).
atroz [animal]: ts'ometi (ar).
atroz [ser humano]: ts'ojä'i (ar).
atún: bindo jwä (ar).
audacia: nt'ent'i (ar).
audaz: 'ñent'i (ar).
audiencia: nt'ode (ar).
audífono: nt'oxugu (ar).
auge: nte (ar) || nts'ä (ar).
augurio: mbeni (ar) || hnoni (ar).
aula: ngú nt'uti (ar) || ngú nsadi (ar).
aullar: mafi (mafi, hmafi).
aumentar: huts'i (hnuts'i,nthuts'i).
aumento: nthuts'i (ar).
aun: 'nar.
aún: tobe.
aunarse: toke (toke, 'roke) || zote (zote, ts'ote).
aunque: anke.
aurora: t'axki (ar).
ausencia: boni (ar).
ausente: boni (ar).
estar ausente: boni (boni, mboni).
austero: nzadi (xi) || nza'mi (xi).
auténtico: makwäni (ar).
autobús: bojä denjä'i (ar).
autóctono(a): mengu ximhai (ar).
autodefensa: hñäni (ar).
autoescuela: nsadi nt'ebojä (ar).
autogobierno: nts'ut'ubise.
automático: automätiko (ar).
automóvil: 1º t'olo bojä (ar). 2° kotxi (ar).
automovilismo, automovilista: 'ñe t'olo bojä (ar) || 'ñe kotxi (ar).
automovilismo: nt'ebojä (ar).
automovilista: 'ñe kotxi (ar) || 'ñe bojä (ar).
autonomía: ndäse (ar).
autopista: autopista (ar).
autor: 'yot'uhe'mi (ar).
autoridad: ts'ut'ibi (ar) || ts'ut'ubi (ar). autoritario: ts'o ndä (ar).
autorizar: thoki (thoki, thoki).
autorretrato: nt'ot'ujä'ise (ar).
auxiliar: fats'i (mats'i, 'bats'i).
auxilio: mfats'i (ar) || 'bats'i (ar). avance: 'no'nihi (ar).
avanzado de edad: njä'i (njä'i, njä'i) || nxita (nxita, nxita).
los avanzados: 'bet'o (ya).
avanzar: 'bet'o ('met'o, 'met'o) || 'yo 'nihi ('ño 'nihi, 'ño 'nihi).
avaricia: zuda (ar).
avasallar: japi (japi, japi).
ave: ts'ints'u (ar).
a veces: ya 'nandi.
avejentarse: ñäts'i (ídem, ídem) || nxita (ídem, ídem) || ntxu (ídem, ídem).
avena: benä (ar).
avenida: dätä kaye (ar) || däkaye (ar).
avenir: nt'ode (nt'ode, nt'ode) || konformä (konformä, konformä).
aventador: nthit'i (ar).
aventajar: 'bet'o ('met'o, 'met'o).
aventar(se): ei ('yei, t'ei).
aventón: nts'ixtho (ar).
pedir aventón: adi nts'ixtho ('yadi nts'ixtho, t'adi nts'ixtho).
aventura: nthogi 'yo (ar).
aventurero(a): thongunthogi (ar).
avergonzarse: ntsa (ntsa, ntsa).
avería: ts'okute (ar).
averiguación: nthoni nt'ani makwäni (ar).
aversión: nts'oni (ar).
aviación: t'e nsanibojä (ar).
avío: nt'ot'e mahyoni (ar).
avión: nsani bojä (ar) || oroplano (ar) || abyon (ar).
por avión: ko ar oroplano | ko ar nsanibojä || ko ar abyon.
avioneta: t'olo nsaniboja (ar) || t'olo oroplano (ar) || t'olo abyon (ar).
avisar: bembi (bembi, fembi) || xifi (xifi, sifi).
aviso: mfembi (ar) || nsifi (ar).
avispa: setu (ar).
axila: kaxjo (ar).
aya: nubätsi (ar).
ayate: 'ronjwa (ar).
ayate grueso: däku'ronjwa (ar).
pedazo de ayate: xeni 'ronjwa (ar).
ayer: mande.
ayer en la mañana: mandemuxudi.
ayuda: mfats'i (ar).
ayudante: maxte (ar).
ayudarse entre sí: mfats'i (mfats'i, mfats'i).
ayudar: fats'i (mats'i, 'bats'i).
ayunar: behe (behe, behe).
en ayunas: ya mbehe.
ayuntamiento: dätä ts'ut'ibi (ar) || däts'ut'ibi (ar).
azafrán: k'axt'udoni njots'i (ar).
azar: nthogi (ar).
azoroso: 'ñets'i (ar).
azotar: ei ('yei, t'ei) || k'a'mi (k'a'mi, k'a'mi) || 'bo'mi ('bo'mi, 'bo'mi).
azote: mfo'muhñamfo (ar) || nthut'uhnamfo (ar).
azotea: 'met'e (ar).
azteca: ndeznä (ar) || asteka (ar).
azúcar: t'axut'afi (ar).
azufre: asufre (ar).
azul: k'angi (ar).
azul marino: k'angi xi nzi (ar).
azul obscuro: k'angi xi mbots'i (ar).
ojos azules: ixta (ar).
azulejo: k'angudo (ar).baba: jihni (ar).
babear: 'bexujihni ('bexujihni, 'bexujihni).
baboso: nute (ar) || dondo (ar) || xongo (ar).
bacteria: zu'ue (ar).
bache: mot'i (ar).
bachiller, bachillerato: dätä nsadi (ar).
bagazo: hñäfi (ar).
bagre [pez]:*hwä
bahía: zabi (ar).
bailar: nei (nei, hnei).
bailarín: nei 'noho (ar).
bailarina: nei 'behñä (ar).
baile: hnei (ar).
dar de baja, despedir del trabajo: eni ('yeni, t'eni) || kui (gui, njui).
bajada: ngäi (ar).
bajapieles: gäkuxifni (ar).
bajar(se): käi (gäi, njäi).
bajarlo: kä'mi (gä'mi, njä'mi) || ju'mi (gu'mi, nju'mi).
bajío: mot'i (ar) || hñei (ar).
bajo, chaparro: mextha (ar).
bajo [preposición]: ngat'i (ar).
bala: bala (ar).
billete de dinero: he'mi bojä (ar).
billetera: njät'ubojä (ar).
bimbalete [aparato rústico que sirve para verter agua]: nguxudehe (ar).
biografía: he'mi 'mui (ar).
biología: he'mi nthuts'i ndo'yo (ar).
bisabuela: mbotxu (ar).
bisabuelo: mboxita (ar).
bisagra: bisagra (ar).
bisemanal: kadu yoho sumänä.
bisiesto: 'ra'yo jeya (ar).
bisnieto: mbongu'beto (ar).
bistec: ngotho (ar).
bizco: kuxta (ar).
bizcocho: thuhme (ar).
biznaga: pe (ar).
biznaga grande: dätä pe (ar) || däpe (ar).
blanco: t'axi (xin) (ar).
dar en el blanco: ät'i ('ñät'i, t'ät'i) || k'ahni (k'ahni, k'ahni).
blancura: t'axki (ar).
blando: ntudi (xi).
blandura: ntu'mi (ar).
blanquear: t'axki (t'axki, t'axki).
blasfemar: ñämun'ñu (ñämun'ñu, hñämun'ñu).
no me importa un bledo: hindi ne temu ga pädi.
bloque: dätä xeni (ar).
blusa [gente grande]: pahni (ar).
blusa [gente joven): xayu (ar).
bobear: mämudondo (mämudondo, hmämudondo).
bobo: xongo (ar) || dondo (ar).
bobo [un pájaro]: nk'axt'uxiji (ar).
boca: ne (ar).
boca pandeada o torcida: mane (ar).
tener la boca torcida o dispareja: hñene (ar) || hñexune (ar).
abrir la boca: yaki (yaki, yaki).
bocado: xeni nts'i (ar).
boceto: nthuts'i hmä (ar).
bochorno: dä pa (ar).
bochornoso: ndä pa (ar).
boda: ngo (ar).
bodega: ngú njwati (ar).
bofetada: mpet'ugu (ar).
boicotear: tsähmi (zähmi, ts'ähmi).
bola: nuhni (ar) || nuni (ar).
boleada: njoxuzexthi (ar).
bolear: nkoxuzexthi (goxuzexthi, njoxuzexthi).
boleto: he'mi boni (ar) || boleto (ar).
bolillo: thuhme (ar) | boliyo (ar).
bolsa: 'rozä (ar).
bolsillo: 'ñägi (ar).
bomba: njuxudehe (ar) || bomba (ar).
bombardeo: (ar). nt'ent'ubomba
bondad: hogumui (ar) || ntho (ar).
bondad, lástima: ntheki (ar) || nhweki (ar).
bondadoso: hogumui (ar).
bonito: nzatho (xin).
boquiabierto: 'yo yakune ('ño yakune, ño yakune) || 'yo xene ('ño xene, 'ño xene).
boquiangosto: ts'ixt'une (ar) || ts'imune (ar).
boquilla: njat'u'yui (ar).
bordado: jat'i (ar).
bordar: hokujat'i (hyokujat'i, nthokujat'i.
borde: ñäní (ar).
bordito: t'olo 'nakudehe (ar).
bordo: 'nakudehe (ar).
bordón: ndoho (ar).
boruca: hñähni (ar) || tuhni (ar).
borracho: tixfani (ar) || mihni (ar) || zisei (ar).
estar borracho: nti (nti, nti).
borrador: nthuki (ar).
borrar: thuki (duki, 'ruki).
borrega: tsu'yo (ar).
borrego: ndäni (ar).
borrego(a): deti (ar).
borrego sin cuernos: wa'xo (ar).
borroso: hingi neki xi hño.
bosque: mbozá (ar).
bosque de pirul: mbozezni (ar).
bosquejo: nthuts'i hmä (ar).
bostezar: hane (hñane, thane).
bostezo: thane (ar).
bota: hets'uzexthi (ar) || bota (ar).
ponerse las botas: tit'ubota (dit'ubota, 'rit'ubota).
bote [metálico]: bote, xibjä (ar).
botar de bote en bote: fet'i (met'i, 'bet'i).
estar en el bote o cárcel: o jar fadi ('ño jar fadi, 'ño jar fadi).
botella: xito (ar).
botija: nxonge (ar).
botín: t'olo bota (ar) || zexthi (ar).
botón de cámara para disparar: 'no'mi (ar).
botón [de ropa]: boto (ar).
bóveda: njo'mi (ar) || 'met'e (ar).
boxeador: fotute (ar).
boxear: fote (fote, fote).
boxeo: mfote (ar).
bozal: ntsatune (ar).
bracero: pefi (ar).
bramar: mafi (mafi, hmafi) || yu (nyu, nyu).
bramido: hmafi (ar).
brasa: despi (ar).
brasero: nt'uspi (ar) || brasero (ar).
bravo: nduxte (ar) || nanzotho (xi).
bravura: nduxte (ar).
brazada: nthufi (ar).
brazalete: nkät'u'ye (ar).
brazo: 'ye (ar).
brea: bopo (ar).
breve: tx'uki (ar) || tx'utho (ar).
brevedad: tx'uki (ar) || tx'utho (ar).
bribón: 'yo zebitu (ar) || meti (ar).
brillante: njwets'i (ar).
brillar: jwets'i (jwets'i, jwets'i) || jweti (jweti, jweti) || jwexki (jwexki, jwexki).
brillo: jwets'i (ar) || jweti (ar) || jwexki (ar).
brincar: 'nats'i ('nats'i, 'nats'i) || sagi (nsagi, nsagi).
brinco: 'nats'i (ar) || nsagi (ar).
brindar: adi ar seki ('yadi ar seki, t'adi ar seki).
brindis: seki (ar).
brío: t'ent'i (ar).
brisa: xandähi (ar).
brocha: brotxa (ar).
broma: txalá (ar).
bromas aparte: txalá 'nam'bu (ar).
en broma: ntxalá.
bromear: 'ñentho ('ñentho, 'ñentho).
bromista, persona cómica: txalá jä'i (ar).
bronca: tuhni (ar).
armar bronca: du'muhñäki (du'muhnäki, 'ru'muhnäki) || futuhñäki (futuhñäki, futuhñäki).
bronce: bronse (ar).
broncear: mbronse (mbronse, mbronse).
bronquitis: ne'ñuga (ar) | xát'u'yugo (ar).
brotar [una planta]: fots'e (fots'e, fots'e).
brotar, salir del agua: fonts'i (fonts'i, fonts'i) || poho (boho, mboho).
brote: gone (ar).
bruja: tsuzne (ar).
brujería: t'ete (ar).
brujo: ndozne (ar).
brujo(a): 'ñete (ar).
brújula: nt'udi jar norte (ar).
bruma : 'bongui (ar).
bruñir: jwexki (jwexki, jwexki).
hacer brujería: ei ('ñei, t'ei).
brutal: meti (ar).
bruto: meti (ar).
bucles: txinu (ar).
buche: botxi (ar).
buche de ave: boxti ts'int'u (ar).
bueno: xi hño || ar za.
muy bueno: xi nanhño || ar na za.
ser bueno: hogumui (hñogumui, nthogumui).
buenos días [gente joven]: hadi, hadiwi, hadihu.
buenos días [gente grande]: nzaki, nzakiwi, nzakihu.
buena gente: hogumui (ar) || hogujä'i (ar).
buena idea: hogumfeni (ar).
buenas noches [gente joven]: hadi, hadiwi, hadihu.
buenas noches [gente grande]: nzaki, nzakiwi, nzakihu.
buenas noticias: hogunt'ode (ya).
buena obra: hogunt'ot'e (ar).
buenas tardes [gente joven]: hadi, hadiwi, hadihu.
buenas tardes [gente grande]: nzaki, nzakiwi, nzakihu.
buenos días, buenas tardes, buenas noches [entre gente joven como despedida]: maje.
buenos días, buenas tardes, buenas noches [entre gente grande como despedida]: ntsenkwahu.
buey: toro (ar).
buey grande: ndoboi (ar).
bufanda: nkät'u'yuga (ar).
bufete de un abogado: ngú ñänte (ar).
búho: tukru (ar).
buitre: padá (ar).
bujía: bujiya (ar).
bulto: 'beni (ar).
bullicio: hñähni (ar).
bullir: tä (dä, ndä).
buque: bojä dehe (ar) || motsa dehe (ar) || barko (ar).
burbuja: momo (ar).
burdel: ngú hne ndo (ar).
burgués, burguesía: hñäbojä (ar).
burla: 'renté (ar).
hacer burla: thente (denté, 'renté).
burlador: denté (ar).
burlarse: theni (deni, 'reni) || thente (ndente, ndente) || feti (meti, 'beti).
burra: tsubru (ar).
burro: ndobru (ar).
burro(a): burru (ar).
en busca de: ar nthoni nu.
buscar: honi (hyoni, thoni).
buscar cuidadosamente: honi xin hño (hyoni xin hño, thoni xin hño).
búsqueda: nthoni (ar).
busto: ar jä'i ir bots'e.
butaca: thuhni (ar) || nthuts'i (ar).
buzón de correo: njät'u'mehni (ar) || njät'uhe'mi (ar) || nthot'uhe'mi (ar) || njät'i (ar).
C
cabal: nxoge (ar).
cabalgada: toge hñäki (ar).
caballería: 'ñoge (ar).
caballero: 'ñoho (ar).
caballerosidad: 'ñoho (ar).
caballista: toge (ar).
caballo: fani (ar).
caballo de carreras: tifni (ar).
caballo chaparro: t'ufni (ar) || mextha fani (ar).
caballo grande: dätä fani (ar) || ndofni (ar) || däfni (ar).
caballo [macho]: ndofni (ar).
caballo único: 'rafni (ar) || 'rase fani (ar).
cola en general: ts'u (ar).
cola de caballo o de buey: zufni (ar).
cuidador de caballos: mafni (ar).
cuidador de chivos: mat'äxi (ar).
cuidador de hijos o niños: nubätsi (ar).
cuidador de puercos: mabuts'udi (ar).
dueño de caballo: fanise (ar).
cabecear: nt'umbuñä (nt'umbuñä, nt'umbuñä).
cabeceo: nt'umbuñä (ar).
cabecera: nthuxunä (ar).
cabello: xtä (ar).
persona con cabellos chinos: txinu (ar).
para el cepillo cabello: nt'ekuñä (ar) || nt'eñä (ar).
caber: tsudi (zudi, nts'udi).
no cabe duda: hingi tsudi ntso'mi.
cabestro: tsatune (ar).
llevar o traer del cabestro: tsatune (tsatune, ts'atune).
cabeza: ño (ar) || ñoxumu (ar) || doxumo (ar).
cabeza chica: t'uñä (ar) || t'uxumu (ar) || t'uxumo (ar).
cabeza despeinada: xaño (ar).
movimiento de la cabeza para decir sí: 'wa'mi (ar).
movimiento de la cabeza para decir no: jwät'i (ar).
romperse la cabeza: tehmuñä (tehmuñä, 'rehmuñä).
tener sobre la cabeza: huts'i (hnuts'i, thuts'i) || ots'i ('ñots'i, ñots'i).
tener cabida en: tsudi nu (zudi nu, ts'udi nu).
cabildo: ts'ut'ubi (ar).
cable: kable (ar) || 'nät'i (ar).
cable eléctrico: kable tsibi (ar) || 'nät'i tsibi (ar).
cabo: gwa bojä (ar) || gwa pala (ar) || gwa t'abi (ar) || gwa nt'ats'i (ar) || ndä (ar) || 'nuxthe (ar) || ñänihai (ar) || ngäts'i hai (ar).
al cabo de: ar ngäts'i nu.
atar cabos: xot'ugwa (xot'ugwa, sot'ugwa).
llevar a cabo: tsoni (zoni, ts'oni).
cabra: tsut'äxi (ar).
cabrilla: t'olo tsut'äxi.
cabrito: t'olo ndot'äxi(ar).
cabrón: ndot'äxi (ar) || kabron (ar).
cabronada: kabronäda (ar).
cacahuate: jumhai (ar).
cacao: kakao (ar).
cacarear: kunt'i (gunt'i, junt'i).
cacería de conejos: nk'ahnukwa (ar) || nt'ätukwa (ar).
cacería de pájaros: nk'ahnuts'ints'u (ar) || nt'ät'uts'ints'u (ar).
cacería de pescados: t'ats'i (ar) || nthuts'i (ar) || 'bejwä (ar).
cacería de tejones: 'betsathä (ar) || nt'ät'utsathä (ar).
cacería de tlacuaches: 'bedäzu (ar) || nt'ät'udäzu (ar).
cacerola: manza (ar).
cacique: däbämuhñä (ar).
cachar: mihi (mihi, hmihi) || the (de, nde).
cachete: hmi (ar).
cachetón: dähmi (ar).
cachiporra: 'mezá (ar).
cachivache: ts'ojä'i (ar) || t'olo ts'oe (ar).
cacho: xeni (ar).
cachorro: t'olo 'yo (ar) || t'u'yo (ar).
cada: kadu || tat'i.
¿cada cuanto?: ¿kadu hämu?
cada uno: kadu 'na.
cada vez: kadu 'nandi || kadu 'nar bes.
cada vez que: kadu 'nandi nu ||
kadu 'nandi 'bu || kadu 'nar bes nu.
cadáver: animä (ar).
cadena: njunubojä (ar) || ntokubojä (ar) || kadenä (ar).
cadena perpetua: 'yofadi nzäm'bu (ar).
cadencia, ritmo: 'ñäni (ar).
cadera: 'yozu (ar) || hyo (ar).
caducar: thege (thege, thege).
caer(se) [objetos]: tagi (dagi, ndagi).
caer(se) [ser animado]: tagi (dagi, ndagi) || jwangi (jwangi, jwangi).
caer bien: tsa xi hño (za xi hño, ts'o xi hño) || numanhño (numanhño, hnumanhño).
caer mal: tsa xi ñu (za xi 'ñu, ts'a xi 'ñu).
caer sobre algo: tsots'i (zots'i, ts'ots'i).
dejar caer [objetos o persona]: hegi (hyegi, thegi).
dejar caer sobre algo: hegi tsots'i (hyegi tsots'i, thegi tsots'i).
café: kafe (ar).
café solo: kafe honse (ar).
cafetera: nsit'ukafe (ar) || nt'ut'ukafe (ar).
cafetería: 'bakafe (ar).
cagar: poho (mpoho, mpoho).
cagón: thufo (ar) || thuzu (ar).
caída: ntagi (ar) || ntso (ar).
caída [de flores y frutas]: hoe (ar).
a la caída de la noche: 'mexuwi (ar).
caso: kaha (ar).
caja de ahorros: kaha njwatubojä (ar).
caja de cambio de marchas: kaha mpati nthuts'i (ar).
caja de enchufe: kaha nkuts'i (ar).
caja de seguridad: kaha njwati xin hño ar.
caja que se utiliza para medir semillas o el cuartillo: jwadá (ar).
cajero: nukaha (ar) || kahero (ar).
cajetilla, cajita: t'olo kaha (ar).
cajón: dätä kaha (ar) || däkaha (ar). cal: näni (ar).
cal viva: nzonäni (ar).
apagar la cal: poe (moe, 'boe).
calabaza: mu (ar).
calabaza tierna: k'egumu (ar).
parte inferior de la calabaza donde se lleva la semilla: muimu (ar).
dar calabaza a: ei nt'uni ('yei nt'uni, t'ei nt'uni).
calabacilla chica y venenosa: mudu'yui (ar).
calado: nsot'ujat'i (ar).
calado hasta los huesos: tsit'undo'yo (xin).
calafatear: njot'i oki motsa (njot'i oki motsa, njot'i oki motsa).
calamar: mai (ar).
calambre: pat'undo'yo (ar).
calamidad: nthogi xin'nu (ar).
calandria: donxumuts'ints'u (ar).
calar, probar: tsa (za, ts'a).
calarse hasta los huesos: tsit'undo'yo (zit'undo'yo, ts'it'undo'yo).
calavera: njunundo'yo (ar).
calcañar: dungwa (ar).
calcetín: nkät'ugwa (ar).
calculadora: njuku'bede (ar) || kalkuladora (ar).
calcular: kalkula (kalkula, kalkula).
cálculo: dämfeni (ar) || dätä 'bede (ar).
caldera: dätä tsant'i ts'oe (ar).
caldo: nhñuni (ar).
calefacción: mpat'i (ar).
calendario: he'mi pa (ar) || kalendaryo (ar).
calentar(se): mpat'i (mpat'i, mpat'i) || hahni (hahni, thahni) || hñahni (hñahni, hñahni).
calentura: tsoxpa (ar).
calera: nsut'unäni (ar) || ts'onäni (ar).
calibre: maxt'ukañu (ar).
calidad: za (ar) || xi hño.
falta de calidad: 'bedi ar za (ar).
cálido, caliente: mpa (xin).
calificación: kalifikasion (ar).
calificar: kalifika (kalifika, nkalifika).
calma: thembi (ar) || nkät'i (ar). calmante: hñembi (ar) || nkät'i (ar).
calmar [una enfermedad]: kät'i (gät'i, ngät'i) || hembi (hñembí, thembi).
calor: pa(t'i) (ar).
hace calor: ximpa || ot'e ar pa. calumnia: hmämun'nu (ar).
calumniar: mämun'ñu (mämun'ñu, hmämun'ñu).
calvario: pont'i (ar).
calvo: ngoxumo (ar) || ngoñä (ar).
calzada: dätä kaye (ar) || däkaye (ar).
calzado: thiza (ar) || zexthi (ar).
calzar(se): tit'i (dit'i, 'rit'i).
calzón: t'olo zexjo (ar).
calzoncillo: t'olo zexjo (ar).
callado: hñei (ar).
callar(se): hñei (hñei, hñei).
calle: 'ñu (ar) || kaye (ar).
la calle de: ar 'ñu nu || ar kaye nu.
calle mayor: dätä 'ñu (ar) || dä'ñu (ar) || dätä kaye (ar) || däkaye (ar).
callejón: ts'ixt'u'ñu (ar) ts'ixt'ukaye (ar).
callo: näxkuxifni (ar) || nduxt'i (ar).
callos: näxkuxifni (ya) || nduxt'i (ya).
cama: nt'ots'i (ar).
cama de matrimonio: nt'ots'i nthäti (ar).
camaleón: tsija (ar).
cámara: kamära (ar) || njukufotografia (ar).
camarada: 'nowi (ar) || mpädi (ar).
camarero(a), mesero(a): maxte t'ite (ar).
camarón: mai (ar).
cambiar(se): mponi (mponi, mponi) || mpati (mpati, mpati).
cambiar de marcha: pati (pati, 'bati).
cambiar de ropa o autobús: mponi (mponi, mponi).
cambio: mpati (ar) || mponi (ar).
cambio [en monedas chicas]: mpati (ar) || sani (ar).
cambio de dinero: mpati (ar) || mpadi (ar).
en cambio: pe.
camello: kameyo (ar).
camilla: t'olo nt'ots'i (ar).
caminante: ne'ñu (ar).
caminar: ne'nu (ne'nu, hne'nu) || 'yo ('ño, 'ño).
caminar dormido: 'yot'ähä ('ñothä, 'ñothä).
caminata: 'yogwa ya'bu (ar).
camino: 'ñu (ar).
camino real: dä'ñu (ar).
a medio camino: made 'ñu (ar).
camión: bojä (ar).
camión de carga: bojä ndu (ar).
camionero: 'ñebojä (ar).
camioneta: t'olo bojä ndu (ar).
camisa: xayu (aire).
camisería: 'baxayu (ar).
camiseta: zxu'ye xayu (ar).
camisón: dätä xayu (ar) ||
däxayu (ar).
camote: bo'kwä (ar).
campamento: njo'mi 'mui.
campana, hacha: t'egi (ar).
campante: johyá (ar).
campeón: däte (ar).
campeonato: täte (ar).
campesino: wähi (ar).
campestre: wähi (ar).
campo: 'batha (ar).
campo, milpa: jwähi (ar).
campo de batalla: 'batha ntsa (ar).
campo de deportes: 'batha 'ñeni (ar).
camposanto: hai 'ñagi (ar).
cana: t'axuxtä (ar).
canal: 'ñuthe (ar).
canalizar: xoku'ñuthe (xoku'ñuthe, soku'ñuthe).
canalla: ts'ojä'i (ar).
canario: kanäryo (ar).
canasta: 'bots'e (ar).
cesta grande: dätä 'bots'e (ar) dä'bots'e (ar).
base de la canasta: nthoe 'bots'e (ar) || ve 'bots'e (ar).
hacer canasta: me'bots'e (me'bots'e, me'bots'e) || hoku'bots'e (hyoku'bots'e, thoku'bots'e).
canastero: me'bots'e (ar) || hyoku'bots'e (ar)
canastita: t'olo 'bots'e (ar) || t'u'bots'e (ar).
cancelar: häki (hñäki, thäki).
cáncer: kanser (ar).
canción: thuhu (ar).
cancha: hai 'ñeni (ar).
candado: njot'i (ar).
candela: hyats'i (ar).
candelero: mfox'yo (ar).
candidato: nets'ut'ibi (ar).
cándido: xongo (ar) || dondo (ar).
canela: kanela (ar).
cangrejo: 'ñents'ufoho (ar).
canica: kanika (ar).
canícula: ts'opa (ar).
canilla: mando'yo (ar) || dätä ndo'yo (ar).
canoa: motsa (ar).
canoso: t'axuñä (ar) || t'axkuñä (ar).
cansado: nzabi (ar).
cansancio: nzabi (ar).
cansar(se): tsabi (zabi, nzabi).
estar cansado [1a. persona]: nzaki (xin).
estar cansado [2a. persona]: nza'i (xin).
estar cansado [3a. persona]: nzabi (bi).
cantante: duhu (ar).
cantar: tuhu (ntuhu, ntuhu).
cantar en la iglesia, rezar, orar: xadi (nxadi, nsadi).
cántaro: xoni (ar).
cántaro chico: t'olo xoni (ar) || tuxoni (ar).
cántaro largo: maxoni (ar).
boca de cántaro: ne xoni (ar).
llover a cántaros: ta'ye nts'edi (da'ye nts'edi, nda'ye nts'edi).
cantidad: xingu (ar).
cantina: ts'i'ñithi (ar) || ts'isei (ar) || pasei (ar).
caña: nduxo (ar).
caña de azúcar: nduxo t'axut'afi (ar).
cañaveral: hai nduxo (ar).
caño: kañu (ar).
cañón: kañon (ar).
capa: njo'mi (ar) || majwi (ar) || nthe (ar) || 'mats'i (ar).
capacidad: maxt'i (ar) || timfeni (ar).
capar: poki (moki, 'boki).
capaz: timfeni (ar).
capilla: t'olo nihä (ar) || t'unijä (ar).
capital: dähnini (ar) || bojä (ar). capitalismo, capitalista: hñäbojä (ar).
capítulo: nsadi nthege (ar) || xeni nthuts'i (ar).
capón: 'bok(u)oni (ar) || 'boki (ar).
capote: pat'i (ar).
captar: meya (meya, hmeya).
capturar: mihi (mihi, hmihi) || ju (gu, nju).
capulín: dese (ar).
Capulín [parte del barrio tercero de Santiago Mexquititlan, Amealco, Querétaro]: Ndese.
capulincillo: dese 'ñäi (ar).
capullo: se fue doni (ar) || nfixdoni (ar).
cara: hmi (ar).
cara gorda: nokuhmi (ar).
cara grande: dätä hmi (ar) || dähmi (ar).
cara de mujer: hmitsu (ar) || hmi 'behñä (ar).
cara de miedo: hmitsu (ar):
caracol: tsi'buxi (ar).
carácter, característico: 'mui (ar).
caracterizar: ungu'mui (ungu'mui, t'ungu'mui).
caramba: karamba.
carátula: 'mats'i (ar) || njo'mi (ar).
caravana: hmunts'ujä'i (ar).
carbón: thehñä (ar).
carboncillo: t'olo thehñä (ar).
carbonero: 'ñut'uthehñä (ar).
carcajada: 'redé (ar).
cárcel: fadi (ar).
carcelero: nufadi (ar).
encarcelado, preso: 'ñofadi (ar).
carcomer: tsizá (zizá, nzizá).
carcomido: nzizá (ar).
carda: nt'eke (ar).
cardar: eke ('yeke, t'eke).
cardiaco [sustantivo]: dathi mui (ar).
cardo: pit'u'mini (ar).
carear: hñandi (hñandi,hñandi)
carecer de: 'bedi nu ('bedi nu, 'bedi nu).
carencia: 'medi (ar).
carestía: nthege (ar) || hmäki (ar).
carey: xaha (ar).
carga: jadi (ar) || ndu (ar).
carga de un caballo: ndufni (ar) || jadi fani (ar).
café cargado: kafe nts'edi (ar).
cielo cargado: hmets'i nts'edi (ar).
cargador: ndu (ar).
cargar: tu (du, 'ru).
cargar a una persona o animal: tuti (duti, 'ruti).
cargar, echar tinta en una pluma: xit'i (xit'i, sit'i).
cargar al hombro: pex'yo (pex'yo, 'bex'yo).
cargo: ts'ut'ubi (ar).
caricatura: ts'onte jä'i (ar).
caricia: nthot'i (ar).
caridad: nt'untho (ar).
caries: nzi ts'i (ar).
cariño: ntho (t'i) || hne (ar).
Carmen: Karme (ar).
carnal: 'ñowi (ar) || ku (ar).
carne: ngo (ar).
carne asada: thäxungo (ar).
carne de caballo: ngo fani (ar) ngofni (ar).
carne de carnero: ngo ndäni (ar) || ngonduni (ar).
carne de oveja: ngo deti (ar) || ngoduti (ar).
carne de puerco: ngo ts'udi (ar) || ngob(u)ts'udi (ar).
carne de res: ngo boi (ar) || ngoboi (ar).
polvo o migajas de carne: ngunt'ungo (ar).
carnero: ndäni (ar).
carnicería: pamungo (ar).
carnicero: mamungo (ar).
carnívoro: zamungo (ar) || zango (ar).
carnoso: jango (ar).
caro, está caro: hmädi (xin).
carpa: ndojwä (ar) || dätä jwä (ar) || däjwä (ar).
carpeta: njät'uhe'mi (ar) || njwatuhe'mi (ar) || karpeta (ar).
carpintería: thaxi (ar).
carpintero: yaxi (ar).
carraco: xita ma hä'mu (ar).
carraspear: koxt'e (koxt'e, joxt'e).
carrera: hnextri (ar) || hnixtri (ar).
carreta: karreta (ar).
carrete: tsant'i (ar) || t'oxt'i (ar).
carretera: kartera (ar).
carretilla: kartiya (ar) || ntheñhai (ar).
carril: 'ñu (ar).
carrillo: ngohmi (ar).
carrizo delgado y fuerte: nts'i (ar).
carrizo fresco: k'axithi (ar).
carrizo tierno: k'eguxithi (ar).
carro: bojä (ar).
carrocería: dätä kotxi xin nzatho (ar).
carta: he'mi 'mehni (ar) || nthuts'i 'mehni (ar) || nt'ot'i 'mehni (ar).
carta de restaurante: nthuts'i nsanibojä (ar) || he'mi 'mehni oroplano (ar).
carta certificada: he'mi nthuts'i (ar).
cartearse: nt'ot'i njots'i (ar).
cartel: kartel (ar).
cartelera: kartelera (ar).
cartera: njwatubojä (ar) || njät'ubojä (ar).
cartero: ngäxu'mehni (ar) || 'mehni (ar).
cartón: karton (ar).
cartucho: kartutxu (ar).
cartulina: kartulinä (ar).
casa: ngú (ar).
casa de más de un piso: tonigu (ar).
casa de campo: ngú 'batha (ar).
casa de huéspedes: ngú 'mui (ar).
casa de modas: ngú 'ra'yo (ar).
casa editorial: ngú nt'ot'uhe'mi (ar).
casa matriz: ngú 'met'o (ar).
casa real: ngú ndä (ar).
casa de paja: ngú paxa (ar).
casa de palma: ngú denthi (ar).
casa de remas: ngú 'yezá (ar).
casa vieja: dongú (ar).
casa del patrón: ngú hmu (ar).
ama de casa: mengu (ar).
a casa: jar ngú.
en casa: jar ngú.
casado(a) [legalmente): nthäti (ar).
casamiento: nthäti (ar).
casar: nthäti (nthäti, nthäti).
cascabel [víbora]: pozu (ar).
cascada: nzothe (ar).
cascar: tehmi (dehmi, 'rehmi)
|| thege (thege, thege) || thots'i (dots'i 'rots'i).
cáscara: xi (ar) || 'mats'i (ar).
cáscara de huevo: ximudo (ar).
casco: kasko(s).
casero: ndä ngú (ar) || mengu (ar).
caseta: ngú njut'ubojä (ar).
caseta de baño: ngú njut'unsaha (ar).
casi: hasu || ngu'bu || ngu'mu.
casi nada: kasu otho || ngu'bu otho || ngu'mu otho.
casi nunca: kasu ni 'nar pa || ngu'bu ni 'nar pa || ngu'mu ni nar pa.
casilla: t'olo ngú (ar) || t'ungu (ar).
caso: nthogi (ar).
en caso de: jar nthogi nu.
en todo caso: 'bu gatho nja'bu.
hacer caso de: njapukaso nu (njapukaso nu, njapukaso nu).
hacer caso omiso de: sats'i (sats'i, sats'i).
casona: ndongú (ar).
caspa de cabello: fuxuñä (ar).
caspa de maíz: xidethä (ar).
casta: kasta (ar).
castaña [barril donde se almacena el pulque]: kastañä (ar) || barri (ar).
castellano: hñämfo (ar).
casticidad: hogukasta (ar).
castigar: tsatu'ñu (tsatu'ñu, ts'atu'ñu).
castigo: ntsatu'ñu (ar).
castillo: kastiyo (ar).
castizo: hogukasta (ar).
castrar: poki (moki, 'boki).
casual: nthogi (ar).
casualidad: nthogi (ar).
por casualidad: ar nthogi.
catálogo: nthuts'i (ar).
catarata: xata (ar) | tagi ndathe (ar).
catarro: thehe (ar) || nthuñu (ar).
catástrofe: nthogi 'ñu nts'edi (ar).
catedral: dänijä (ar).
catedrático: däxambate (ar) || däxahnate (ar).
categoría: däte (ar) || theke (ar).
de categoría: nu mäs ar za.
católico: nzokwä (ar) || katoliko (ar).
catorce: 'ret'a ma goho.
catre: t'olo nt'ots'i (ar).
cauce: 'ñu dehe (ar) || 'nuthe (ar).
caucho: ule (ar).
caudal: ngäts'i (ar).
caudaloso: nangu || nzothe.
causa: ndu'mi (ar) || ndui (ar).
a causa de: ar ndu'mi nu || ar ndui nu.
por causa de: ir nge ar ndu'mi nu || ir nge ar ndui nu.
causante: nt'ot'e (ar).
causar: ot'e ('yot'e, t'ot'e).
cautela: hnu (ar).
cautivar: japi (japi, japi).
cavar: het'i (het'i, thet'i).
cavidad: mo'mi (ar) || 'momi (ar).
cavilar: mbeni nzäm'bu (mbeni nzäm'bu, mbeni nzäm'bu).
caza: nt'ät'i (ar) || nk'ahni (ar).
cazador(a): k'ahnute (ar) || 'ñät'ute
cazador de águilas: k'ahnunxuni (ar) || menxuni (ar).
cazador de conejos: mekwa (ar).
cazador de coyotes: memi'ño (ar).
cazador de panales: mesefi (ar).
cazador de ratones: mengu (ar).
cazador de tlacuaches: medäzu (ar).
cazador de venados: mehogufani (ar).
cazador de zorrillos: me'näi (ar).
cazar: pe (me, 'be) || k'ahni (k'ahni, k'ahni).
cazar águilas o gavilanes: penxuni (menxuni, 'benxuni).
cazar ardillas: pemindo (memindo, 'bemindo).
cazar conejos: pekwa (mekwa, 'bekwa).
cazar gatos: pemuxi (memuxi, 'bemuxi).
cazar pájaros: pedints'u (medints'u, 'bedints'u).
cazo: dätä mamhi (ar) || dämamhi (ar).
cazuela: mamhi (ar).
cazuela grande: dätä mamhi (ar) || dämamhi (ar).
cazuela para freír: mamhi ntsäni (ar).
cazuelita: t'olo mamhi (ar) || t'umamhi (ar).
cebada: subada (ar).
cebar: koxuxebo (goxuxebo, joxuxebo).
cebo: xebo (ar).
cebolla: denxi (ar).
cecina: uxku'yot'ungo (ar).
cedazo: 'mats'i (ar).
cedro: sedro (ar).
cédula: he'mi nthuts'i (ar) || sedula (ar).
cegar: nxado (nxado, nxada).
ceguera: ngoda (ar) || nxada (ar).
ceja: xida (ar) || 'yoda (ar).
arquear las cejas: sä'm(u)xida
(sä'm[u]xida, sä'm[u]xida).
cejijunto: pikuxida (ar).
celar: tsoni nt'ot'e xi hño (zoni..., ts'oni...) || xu (xu, su) jamansu (jamansu, jamansu) || nu (nu, hnu).
celda: 'yomufadi (ar).
celebración: nt'ot'e dängo (ar) || tsa dängo (ar).
celebrar: ot'e dängo ('yot'e..., t'ot'e...) || tsa dängo (za..., ts'a...).
célebre: mfädi (xin).
celebridad: mfädi (ar).
celeridad: tihi (ar).
celeste: hmets'i (ar).
celibato: 'yo ts'unt'u (ar).
célibe: ts'unt'u (ar).
celos: gunt'ei (ar) || kunt'ei (ar).
celosía: 'nakuhyadi (ar).
celoso: (n)kunt'ei (ar).
cementerio: nt'agi (ar).
cemento: sumento (ar).
cena: nt'oxi (ar).
cenagal: mbohai (ar).
cenar: nt'oxi (nt'oxi, nt'oxi).
cencerro: thebe t'egi (ar).
cenicero: nt'ut'u'bospi (ar).
cenit: nts'ä mhets'i (ar).
ceniza: 'bospi (ar).
miércoles de ceniza: 'mospi (ar) || hñupa nsenisa (ar).
montón de ceniza: hmunts'i 'bospi (ar).
cenote: mehe dehe (ar).
censo: senso (ar).
levantar el censo de: ot'e ar senso nu ('yot'e..., t'ot'e...).
censura: thäki (ar).
censurar: häki (hñäki, thäki).
centavo [gente joven]: suntabo (ar).
centavo [gente grande]: ndohmi (ar).
seis centavos: 'rato suntabo (ar).
doce centavos: meño (ar).
veinticinco centavos: ñodumi (ar).
centella: jwei (ar).
centímetro: sentimetro (ar).
centinela: nu || jamansu (ar).
central: made (ar).
central de teléfonos: made ya nts'ofo (ar) made ya nts'ohñä (ar).
centralizar: ot'e made ('yot'e..., t'ot'e...).
céntrico: made (ar).
centro: made (ar).
Centro de Estudios Lingüísticos y Literarios: ar Made ya Nsadi ya Hñä né ya 'Mui.
Centroamérica: Sentroamerika.
ceñidor: ngut'i (ar) || bät'i (ar).
ceñirse: nguts'i (ídem, ídem) || 'ma'mi (ídem, ídem) || bät'i (ídem, ídem).
ceño: nt'udi (ar) || mbokwe (ar).
arrugar el ceño: nuxki mbokwe (nuxki..., hnuxki...).
cepa: sepa (ar).
de buena cepa: hogukasta (ar).
cepillar: ext'e ('yext'e, t'ext'e).
cepillar, alijar: ts'uki (ts'uki, ts'uki (ar).
cepillo para dientes: nsut'uts'i (ar) || nt'ext'uts'i (ar).
cepillo de ropa: nt'eku'bitu (ar).
cepillo de uñas: nt'ext'uxa (ar).
cera: sera (ar).
cera de abejas: sera kolmenä (ar).
cera de lustrar: 'nithi zexthi (ar).
cerámica: nthokuts'oe (ar) || nt'ot'uts'oe (ar).
cerca: getu'bu.
cerca de aquí: getwa || madewa.
cerca de ahí: getnu.
cerca de allí: get'bu || made'bu.
cerca [sustantivo]: jädo (ar).
cercar: juts'i (guts'i, njuts'i).
cercar, encerrar: kot'i (got'i, jot'i).
cercanía: getu'bu (ar).
cercenar: tx'uki (tx'uki, tx'uki).
cerciorarse (de): mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni) || pädi (bädi, mfädi).
cerda: tsubts'udi (ar).
cerdo: ndobts'udi.
cereal: nts'i (ar).
cerebro: ñäxumu (ar).
ceremonia: hnumansu (ar).
cereza: seresa (ar).
cerilla: bozagu (ar) || bogu (ar).
cerillo: ntheti (ar) || mfets'i (ar) || nts'oke (ar) || seriyo (ar).
prender un cerillo: fets'i (mets'i, 'bets'i) || tsoke (tsoke, ts'oke).
cerner: fats'i (mats'i, 'bats'i).
cero: otho.
cerrado: njot'i (xi).
cerradura: njot'i (ar).
cerrar: kot'i (got'i, [n]jot'i).
cerro: t'oho (ar).
cerro encorvado: ñäxtho (ar).
Cerro Azul, pueblo del agostadero que colinda con Santiago: Nk'angut'oho.
cerrojo: bisagra (ar).
certamen: ntsa nsadi (ar).
certero: makwäni || ñät'ute.
certeza, certidumbre: mfeni makwäni (ar).
certificado: sertifikado (ar) || nthuts'i (ar).
certificarse de: mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni).
certificar: huts'i (hnuts'i, thuts'i).
certitud: mfeni makwäni (ar) || mfeni xi hño (ar).
cervecería: 'baserbesa (ar).
cervecero: maserbesa (ar) || 'yot'userbesa (ar) || ziserbesa (ar).
cerveza: serbesa (ar).
cerviz: 'yuga (ar).
cesación: thäki (ar).
cesar: häki (hñäki, thäki).
cese: thäki (ar).
césped: pasto (ar).
cesta: 'bots'e (ar).
cestería: me'bots'e (ar) || 'ma'bots'e (ar).
cesto: dä 'bots'e (ar).
cicatriz: señä (ar).
cicatrizar: señä (señä, nseñä).
ciclismo: 'ñengufanibojä (ar).
ciclista: 'ñengufanibojä (ar).
ciclo: mpati (ar).
ciclón: tsenthi (ar).
cidra: sidra (ar).
a ciegas: ar njot'uda.
ciego: goda (ar) || xada (ar).
más ciego que un topo: mäs ar xada dige ar ngu.
cielo: hmets'i (ar).
ciempiés: penzu (ar).
cien: nthebe || 'ñanthebe || 'ret'a (ya) 'ret'a.
ciénega: mbohai (ar).
ciencia: mfeni (ar).
ciento: nthebe || 'nanthebe || 'ret'a (ya) 'ret'a.
en cierne: te.
el cierre: njot'i (ar).
ciertamente: makwäni.
cierto: makwäni.
por cierto: makwäni.
ciervo: hogufani (ar).
cigarro: 'yui (ar).
colilla de cigarro: nxuku'yui (ar).
cigarro puro: dätä'yui (ar).
cigüeña: sigweñä (ar).
cilindro: silindro (ar).
cima: ñätho (ar) || ñäzá (ar).
cimbra: hut'i (hyut'i, thut'i) || sä'muzá (ídem, ídem) || uxuzá ('yuxuzá, t'uxuzá).
cimiento: ndui (ar).
cinc: sing (ar).
cincel: sinsel (ar).
cinco: kut'a (ar).
cincuenta: madenthebe || ku'ta (ya) 'ret'a || yoho 'nate ma 'ret'a || (n)gudmi.
cincuenta años: kut'a ya 'ret'a ya jeya.
cincuenta centavos: ngudmi (ar).
cine: sine (ar).
cine hablado: sine hñä (ar).
cine mudo: sine gone (ar).
cine sonoro: sine nzuni (ar).
cinta: ts'ut'u'me (ar) || nts'ut'i (ar) || sinta (ar).
cintura: ngut'i (ar).
cinturón: bät'i (ar).
cinturón de asiento: bät'i thuhni (ar).
circo: sirko (ar).
circulación: 'ño (ar).
circular: 'yo ('ño, 'ño).
círculo: tsant'i (ar).
circunscribir: tx'uki ya'bu (tx'uki ya'bu, tx'uki ya'bu).
circunstancia: nthogi (ar).
Cirilo: Lilo (ar).
ciruela: sirwelo.
cirugía: set'i (ar).
cirujano: 'yothe (ar).
cisma: nthegi (ar) || tuhni (ar).
cisne: sisne (ar).
cita: nts'ohni (ar).
citación: nt'ot'e nts'ohni (ar).
citar: ot'e nts'ohni ('yot'e…, t'ot'e…)
ciudad: dähnini (ar) || swida (ar).
ciudadano: jäi dähnini (ar) || mengu dähnini (ar).
civil: dähnini (ar).
cizaña: sisañä (ar) || tuhni (ar).
clamar: mafi (mafi, hmafi).
clamor: hmafi (ar).
clara: hats'i t'axi (ar).
clarecer: hats'i (hyats'i, thats'i) || neki (neki, hneki).
claridad: hats'i (ar) ||| hneki (ar).
clarín: trompeta (ar).
clarividente: 'yode (ar).
claro: hats'i (ar) || neki (ar) || maxt'i (xi).
sacar en claro: neki (neki, hneki).
clase [de enseñanza]: klase (ar) || nsadi (ar) || nt'udi (ar).
clase, tipo, género: klase (ar).
clase alta: klase hñäbojä (ar).
clase baja: klase hyoya (ar).
clase media: klase made (ar).
clase obrera: klase 'befi.
¿qué clase?: ¿honja? || ¿temu ar klase?
clasificar: 'weke ('weke, t'eke).
claudicar: kuts'i (kuts'i, kuts'i).
clavadista: ku'mujä'i (ar).
clavado: mfots'i (ar) || nku'mi (ar) || 'rot'e (ar).
clavar(se) [en el piso]: fots'i (fots'i, fots'i).
clavar(se) [general]: tot'e (dot'e, 'rot'e).
clavel: donzadoni (ar) || klabel (ar).
clavo: 'not'e (ar) || klabo (ar).
clemente: 'yot'uts'ut'ubi (ar).
clero: hmunts'ujä'i nzokwä (ar).
cliente: klyente (ar) || mpädi (ar).
clima: klimä (ar).
clínica: ngú nt'othe (ar).
clueca: oxuoni (ar).
coa: t'abizá (ar).
coacción: ts'edi ñä (ar) || ngwet'i (ar).
coagularse: hmähni (hmähni, hmähni).
coalición: hmunts'i (ar).
cobarde: bizu (ar) || ntsu (ar).
cobardía: bizu (ar) || ntsu (ar).
cobija: däx'yo (ar).
cobijar: pati (mat'i, 'bati) || he (hne, the).
cobijarse [con ropa]: nthe (nthe, nthe).
cobijarse [con la cobija]: hets'e (hñets'e, (n) thets'e).
cobra: ndäte k'eñä (ar).
cobrador: ngot'i (ar).
cobranza: njot'i (ar).
cobrar: jot'i (got'i, njot'í).
cobrar fuerzas: jot'uts'edi
(got'uts'edi, njot'uts'edi).
cobre: kobre (ar).
(el) cobro: njot'i (ar).
coca: koka (ar).
cocer: tä (dä, ndä).
poner a cocer: hots'e (hyots'e, thots'e).
cocer en el comal: tädo'yo (ndädo'yo, ndädo'yo).
cocido: ndä (xi).
medio cocido: hmängi (xin).
cocina: nthoku komida (ar) || nthoku hñuni (ar).
cocinar: hokuhñuni (hyokuhnuni, thokuhñuni).
cocinera: hyokuhñuni (ar).
cocinero: hyokuhñuni (ar).
coco: koko (ar).
cocodrilo: kokodrilo (ar).
cocotero: koko (ar).
coche: kotxi (ar) || t'olo bojä(ar).
coche de carreras: kotxi hnextri (ar).
cochino: ts'udi (ar).
codazo: mputuyuni (ar).
codear: putyuni (mputyuni, mputyuni) || 'ñänguyuni ('ñänguyuni, 'ñänguyuni).
códice: (ar) he'mi nt'ot'e ma hä'mu.
codicia: zuda (ar).
código: (ar) he'mi nt'ot'e xi hño.
codo: yuni (ar).
hablar por los codos: ñä xingu (ñä, ñä...).
codorniz: ts'ant'undo'yo (ar).
coetáneo: hñehe jeya (ar).
coexistencia: 'natho'mui (ar).
coger: mihi (mihi, hmihi) || hä (hñä, thä) || xatsi (xats'i, sats'i) || ju (gu, nju).
cohechar: ungubojä ('yungubojä, t'ungubojä).
cohecho: t'ungubojä (ar).
cohete: nzaxthi (ar).
cohibir: tsu (zu, ntsu).
cohibido: ntsu (ar).
coincidir: hñehe (ar).
coito: nkwati (ar) || nsats'i (ar).
cojear: nk'uts'i (nk'uts'i, nk'uts'i).
cojín: kojin (ar).
cojo: nk'uts'i (ar) || dogwa (ar).
col: kol (ar).
cola: ts'u (ar).
colaboración: mfats'i (ar).
colaborar: mfats'i (mfats'i, mfats'i).
coladera: 'mats'i (ar).
colador: 'mats'i (ar).
colapso: nduts'edi (ar).
colar: fats'i (mats'i, 'bats'i) faki (maki, 'baki).
colcha: koltxa (ar).
colchón: fidi (ar).
usar como colchón: fidi (bidi, bidi).
colección: hmunts'i (ar).
colectador: munts'ute (ar).
colectar: munts'i (munts'i, hmunts'i).
colector: munts'ute (ar).
colega: mpädi 'befi (ar).
colegio: ngú nsadi (ar).
cólera: (mbo)kwe (ar).
colérico: (mbo)kwe (ar).
colgado: nzui (xin) || nts'uni (xin) || 'räts'i (xin) || mfeni (xin).
colgar(se): zui (nzui, nzui) || nts'uni (nts'uni, nts'uni) || 'räts'i ('räts'i, 'räts'i) || mfeni (mfeni, mfeni).
colgar, estar, depender de otra cosa, deber, crecer: tu (du, ndu).
colibrí: tsut'udoni (ar).
cólico: näxt'i (ar) || zedi (ar).
coliflor: koliflor (ar).
colina: t'oho (ar).
colindente: nzot'e (ar).
colindar: nzot'e (nzot'e, nzot'e).
colisión: mfant'i (ar).
colmado: nt'uni xingu.
colmar: uni xingu (uni xingu, t'uni xingu).
colmena: kolmenä (ar).
colmillo: t'uts'i (ar).
colocación: nthoki xi hño.
colocar: hoki xi hño (hyoki..., thoki...).
colocar en posición horizontal: pegi (megi, 'begi).
colocar en posición vertical: 'ba'mi ('ba'mi, 'ba'mi).
colonia: 'mui (ar) || dä'mui (ar).
colonia grande: dä'mui (ar).
agua de colonia, perfume: 'ñithi nthiti (ar) || 'ñithi njwiti (ar).
colinial: dä'mui (ar).
colonizar: koki dä'mui (hyoki..., thoki...).
coloquial: ar hñä zäm'bu.
coloquio: ntsambuhñä (ar).
color: kolor (ar).
color verde oscuro, color azul: k'angi (ar, xin).
color verde ligero: k'ants'i (ar, xin) || bothe (ar).
colorado: thents'i (ar) || bots'i (ar).
colorear, dibujar: kät'i (gät'i, jät'i).
columna: 'bai (ar) || 'mai (ar).
columpiar: nts'unzá (nts'unzá, nts'unzá).
columpio: nts'unzá (ar).
collar: thebe (ar) || ntode (ar).
comadre: mäne (ar).
comal: do'yo (ar).
comandancia: komandansya (ar).
comandante: komandante (ar).
comba: 'rats'unthähi (ar).
combate: hñäki (ar) || tuhni (ar).
combatir: ntuhni (ntuhni, ntuhni).
combidar: xepi (xepi, sepi) || uni (uni, t'uni).
combinación: nthämbi (ar) || ntsakwi (ar).
combinado: 'ränts'i (ar).
combinar: hämbi (hñämbi, thämbi) || nthänts'i (nthänts'i, 'ränts'i).
combustible: nts'oke (ar).
comedor: hñuni (ar).
comentar: mä (mä, hmä).
comentario: hmä (ar).
comer: tsa (za, ts'a) || ñuni (ñuni, hñuni) || tsi (zi, ts'i).
comer chile: tsi'mi (zi'mi, nts'i'mi).
comer al mediodía: 'noge ('noge, hnoge) || ñuni (ñuni, ñuni).
comerciante: dai né mpa (ar) || dai né ma (ar).
comerciante ambulante: ma (ar).
comerciar: tai né pa (ndai ne ma, 'rai né 'ba).
comercio: komersyo (ar) || 'rai ne 'ba (ar).
(cosa) comestible: nts'i (ar).
cometer: ts'oki (ts'oki, ts'oki) || 'ñent'i ('ñent'i, t'ent'i).
comezón: nxähi (xi) || nxäki (xi).
tengo comenzón, etcétera: xi nxähigi, ne ma 'ra.
persona cómica: txalajä'i (ar).
cómico: txalajä'i (ar).
comida: nts'i (ar) || hñuni (ar).
comienzo: ndui (ar).
a comienzos de: ndui nu.
comilón: nzathu (ar) || ts'o'yo (ar).
entre comillas: nu komiya || nu njot'i nt'ot'i.
comisión: 'mehni (ar).
comisura: nzot'u xine (ar).
como: komongu || ngu || komu || (n)jangu.
como, ya que: getho || ge.
¿cómo?: ¿hanja ('ä)? || ¿honja ('ä)? || ¿yogo ('ä)?
¡cómo no!: ¡komo hi'nä! || ¡yogo'ä hi'nä!
¿cómo se deletrea?: ¿honja kadu 'nar letra?
¿cómo se llama?: ¿temu ar hu'ä?
cómodamente: xi hño.
comodidad: 'mui xin hño || 'mui ar za (ar).
cómodo: xin hño || ar za.
compadecer(se): jweki (jweki, theki).
¿cómo está usted?: ¿honja xka thogi? || ¿temu xki de? || ¿temu gi zahmä?
compadre: mbane (ar).
compaginar: hoki xin hño (hyoki xin hño, thoki xin hño).
compañero: 'ñowi (ar) || ntsits'i (ar) || mpädi (ar).
compañeros: 'ñohu (ya) || mpädi (de) || ntsits'i (ya).
compañía: kompañiya (ar) || pewi (ar).
compañía de aviación: (ar) hmunts'i ya 'neoroplano.
compañía internacional: (ar) dätä tai ja ya ximhai.
compañía de navegación: (ar) hmunts'i ya 'ño dehe.
compeler: japuts'edi (japuts'edi, japuts'edi).
compendio: tx'ukunthuts'i (ar).
compenetrar: kut'i (ñut'i, ñut'i).
compensación: 'rähä (ar).
compensar: tähä (dähä, 'rähä).
comparación: nthe (ar).
comparar: keki (hyeki, theki) || nthe (nthe, nthe).
compartir: nthege (nthege, nthege).
compás: kompas (ar) || nxogi (ar) || nt'eni (ar).
compasión: nthekute (ar) ntheki (ar).
compasivo: hweki.
compatriota: 'nadu'mui.
competencia: ntsa (ar).
competición: ntsa (ar).
competir: ntsa (ntsa, ntsa).
complacer: emuhño ('ñemuhño, t'emuhño) || ehya (ehya, ehya).
complejo: nt'ot'e nthänts'i (ar). complejo de inferioridad: tsaxongo (ar).
complemento: ntoke (ar). completamente: ar nxoge.
completar: xoke (xoke, soke).
completo: (n)xoge (xi, ar).
complicar: hembi (hñembi, thembi).
cómplice: mfats'i (ar).
componer(se): hoki (hyoki, [n]thoki).
comportarse: ot'u'mui ('yot'u'mui, t'ot'u'mui).
composición: nthoki (ar) || nt'ot'e.
compositor: 'yot'uthuhu (ar) || 'yot'ute (ar).
(la) compra: 'rai (ar) || 'nai (ar).
hacer compras: ot'u'nai ('yot'u'nai, t'ot'u'nai).
ir de compras: pa 'nai.
comprador: dai (ar).
comprador de ayates: dai 'ronkwa (ar) da'ronkwa (ar).
comprador de lana: dai xi'yo (ar) || danxiyo (ar).
comprador de magueyes: dai 'wada (ar) || dan'wada (ar).
comprador de pulque: dai sei (ar) || dansei (ar).
comprador de terrenos: dai hai (ar) || dañhai (ar).
comprar: tambi (dambi, 'rambi) || tai (dai, 'rai).
comprar para revender: pohó (bobó, bohó).
comprar al contado: tai njut'i (dai…, 'rai…).
comprar maíz: tandethä (dandethä, 'randethä || tanthä (danthä, 'rantha).
comprar a plazos: tai njut'i tembi (dai..., 'rai...).
comprar tierra: tañhai (dañhai, 'rañhai).
comprender: ode ('yode, t'ode).
perder el conocimiento: 'bemfeni ('bemfeni, 'bemfeni).
recobrar el conocimiento: pengumfeni (ídem, ídem).
conquista: 'rähä (ar) || tsapi.
conquistador: täte (ar).
consecuencia: mpengi (ar).
consecutivo: tokwe (ar).
conseguir: tini (dini, 'rini) || honi (hyoni, thoni).
consejero: utate (ar) || 'ñutate (ar) || 'ut'ate (ar) || 'yut'ate (ar).
consejo: nt'udi (ar) || nt'uti (ar) || nsokuda (ar).
consentido: hnumunhño (ar).
consentir: numunhño (numunhño, hnumunhño).
conserje: do'mungú (ar) | nungú (ar).
conserjería: (ar) ngú do'mute.
conserva: njwati (ar).
conservador: kwati (ar).
conservar: tsuni (tsuni, ts'uni) || kwati (gwati, jwati).
consideración: hogumfeni (ar) || hnumansu (ar) || hogumui (ar).
considerar: beni xi hño (beni..., mfeni…) || numansu (numansu, hnumansu).
consignar: pehni (mehni, 'behni) || thoki (thoki, thoki).
consistencia: tseti (ar).
consistente: zeti (ar).
consolación: nthot'i (ar) || nthumui (ar).
consolar: hot'i (hot'i, [n]thot'i) || humui (hñumui, thumui).
consomé: konsume (ar) || hñuni thungo (ar).
consonante: konsonänte (ar).
conspicuo: mfädi (xin).
conspiración: hmunts'i pa ar nt'eni (ar).
conspirar: munts'i pa ar nt'eni (munts'i..., hmunts'i...).
constancia: konstansya (ar) || tseti (ar).
constante: nzäm'bu || zeti (ar).
constatar: meya (meya, hmeya).
consternar: 'bedi ('bedi, 'medi) || pumbini (pumbini, pumbini).
constipación: ngofo (ar) || ngämui (ar).
constipado: tsoxpa (ar) || nthuñu (ar) || ngofo (ar).
constiparse: ngofo (ngofo, ngofo).
constituir: hoki (hyoki, thoki).
construcción: nthoki (ar) || nt'ot'e (ar).
constructor: hyokute (ar) || 'yot'ute (ar).
constructor de casas: hyongú (ar) || hyokungú (ar).
construir: hoe (hyoe, thoe).
construir una casa: hongú (hyongú, thongú).
consuegro: sohni (ar).
consuelo: thut'umui (ar).
consulado: ts'ut'ubi (ar) || konsulado (ar).
consulta: nt'ani (ar).
consultar: ani ('yani, t'ani).
consumir: tsi (zi, nzi) || tsini (zini, nzini).
consumismo: nts'i (ar).
consumo: nts'i (ar).
contabilidad: 'bedé (ar).
contacto: nthe (ar).
ponerse en contacto con: nthewi.
contador: 'bedé (ar) || kontador (ar).
contagiar: teni (deni, 'reni).
contagioso: dente (ar) || tente (ar).
contaminación: 'reni (ar) | 'rente (ar).
contaminar: teni (deni, 'reni).
contar: pede (mede, 'bede).
contárselo: xifi (xifi, sifi).
contar con: pedé nu (mede nu, 'bede nu).
tiene sus horas contadas: pets'i ya ora 'bede.
contemplar: hweki (hweki, theki) || handi xi hño (hyandi..., thandi...).
contemporáneo: 'bui mahyegi ('mui..., 'mui...) || 'bui 'rangu ('mui, 'mui...).
contender: ntsa (ntsa, ntsa).
contener: ku (ñu, ñu) || 'o ('ño, 'ño) || po (mo, mo).
contenido: ku (ar) || 'ño (ar) || mo (ar).
contento: johya (ar).
estar contento: johya (njohya, njohya).
contestación: 'rädi (ar) || 'räti (ar).
contestar: (n)thädi (dädi, 'rädi) || (n)thäti (däti, 'räti) || kots'i (kots'i, jots'i).
contienda: tuhni (ar).
contigo: ko nu'i || ko nge'e.
continente: ximhai (ar).
continuamente: jat'o || (n)zäm'bu.
continuar: tseti (zeti, ts'eti) || tokwe (tokwe, 'rokwe).
contra: kontra.
contrabandear: pamuntsu (mamuntsu, 'bamuntsu).
contrabando: 'bamuntsu (ar).
contradecir: mämuhnehñä (muhnehñä, hmämuhnehñä).
contradicción: hmämuhnehñä (ar).
a contrapelo: 'bät'uxtä (ar). contraprueba: nt'ot'e yokwi (ar).
contrariar: mämu'ñu (mä'mu'ñu, hmämu'ñu).
contrariedad: hmämu'ñu (ar).
contrario: kontraryo (ar).
lo contrario: kontraryo.
contraste: tseti (ar).
contratiempo: nthogi 'ñu (ar).
contrato: nkohi (ar).
contribuir: mfats'i (ar).
contribución: njut'i (ar) || mfats'i (ar).
control: hnu xi hño (ar).
controlar: nu xi hño (nu..., hnu...).
contundir: umbi (umbi, t'umbi). convalecer: penguts'edi (menguts'edi, 'benguts'edi).
convencer: 'ut'i ('ut'i, t'ut'i).
conveniente: mahyoni.
convenio: nkohi (ar) || nkohñä (ar).
convenir: nkohi (nkohi, nkohi).
conversación: nts'ofo (ar) || ntsambuhñä (ar).
conversar: zofo (zofo, ts'ofo) || ntsambuhñä (ídem, ídem).
conversión: 'bati (ar) || mpuni (ar). convertir(se en): mpati (mpati, 'bati) mpuni (mpuni, mpuni).
conviene: dar tsa, ar tsa (presente, futuro), dar tsa, mar tsa (tiempos pasados) || mahyoni (presente).
convivir: 'buhwi (con una persona) || 'buhu (con más de dos personas).
convocar: zohni (zohni, ts'ohni).
cónyuge: ndo (ar) || 'behñä (ar) || nthäti (ar).
cooperación: nt'ungubojä (ar) || nt'unguts'edi (ar).
cooperar: nt'unguts'edi (ídem, ídem) || nt'ungubojä (ídem, ídem).
copa: kopa (ar) || t'eni (ar).
copa [de sombrero]: ndehe (ar).
copal: nt'uts'i (ar).
copete: zunde (ar).
copia: kopya (ar).
sacar copias: juki kopya (guki..., njuki...).
copiar: kopya (ídem, ídem).
copioso: hñäkute.
copita: (ar) t'olo t'eni.
copular: kwati (kwati, jwati).
coqueto(ta): nendo (ar) || ne'behnä (ar) || hongu 'behnä (ar).
coquetería: hnendo (ar) || hñe'behñä (ar).
coraje: kwe (ar) || mbokwe (ar).
corazón: mui (ar).
corbata: ntode (ar) || korbata (ar) || nkät'uyuga (ar).
corcel: tifni (ar).
corcovado: nk'ots'i (xi).
corcho: njo'mi (ar).
cordel: ts'ut'uilo (ar).
corderito: t'unduni (ar) || t'olo ndäni.
cordero: ndäni (ar).
cordial: hogumui (ar).
cordón: thähi (ar).
cordura: hogumfeni (ar).
córnea: 'mats'ida (ar).
cornudo [2 sentidos]: manduni (ar).
coro: ya hñä nsadi || nsadi (ar).
corona: fui ndunzatho (ar).
coronación: nthuts'i ar fui ndunzatho || (figurado) njät'i (ar).
coronar: huts'ufui a (hñuts'u..., thuts'u...).
coronilla: ndehe (ar).
corral: ngúboi (aire) || ngúmeti (ar).
correa: xeni xifni (ar).
corrección: yokwi (ar).
corredor: nixtri (ar) || thi (ar).
corregir: yokwi (yokwi, yokwi).
correo: 'mehni (ar).
correo aéreo: 'mehni nsani (ar).
correo urgente: 'mehni nsoni (ar).
echar al correo: kät'i jar 'mehni (gät'i..., jät'i...).
correspondencia: nt'ot'i njots'i (ar) || 'natho ar mfeni.
corresponder: nt'oti njots'i.
(ídem, ídem) || dar meti.
me corresponde, etcétera: bi tokagi || ma meti.
correspondiente: nä'ä ar meti. corresponsal: 'yot'u'mehni (ar).
corretear: kui (gui, ngui).
corrida: hnextri (en) || hnixtri (ar).
corrido: maki (xin).
corriente eléctrica: tsibi (ar).
el mes corriente: nuna ar zänä
corriente, vulgar: hyoya.
corro: njot'i tsant'í (ar).
corroborar: mämuhño (mämuhño, hmämuhño).
corroer: tsi tx'utho (zi..., ts'i...).
corromper: ts'oni (ídem, ídem).
corrompido: ts'oni (xi).
corrupto: ts'oni (xi) || zipate (ar).
corrupción: nts'oni (ar) || nts'ipte (ar).
cortador: dukute (ar).
cortador [de chile]: du'mi (ar) || duku'ñi.
cortador [de frijol]: duju (ar) || dukuju (ar).
cortador [de fruta]: du'xi (ar) || dukuixi (ar).
cortador [de palma): xadenthi (ar).
cortador [de tomate]: dukude'muxi (ar) || du'muxi (ar).
cortadura: ntheni (ar).
cortante, persona que corta: hyente (ar) || hyekute (ar).
cortante, mordaz: mämunts'o mahyoni.
cortar [carne]: heki (hyeki, ntheki) heni (hyeni, ntheni) het'i (hyet'i, thet'i) || hets'i (hyets'i, thets'i).
cortar [cabello, ropa): hets'i (hyets'i, thets'i).
cortar [madera, con hacha o cuchillo]: tseni (zeni, ts'eni).
cortar [pelo]: äxi ('ñäxi, t'äxi).
cortar, colectar [café, fruta]: tuki (duki, 'ruki).
cortar árboles: tsenzá (zenzá, ts'enzá).
cortar elotes: thoki (doki, 'roki) || thot'i (dot'i, 'rot'i).
cortar palos: tseki (zekí, ts'ekí) || tset'í (zet'í, ts'et'í).
cortauñas: nthexuxa (ar).
el corte: ntheni (ar) || nthäki (ar).
cortés: hogumui (ar).
cortesía: hogumui (ar).
corteza: 'mats'i (ar).
corto [ropa, cola]: dozu (ar).
corto [camino, tabla]: hingi ma.
corto [camino, tabla]: (txu) tx'ulo (ta).
corto [camino, tabla]: ntx'uki (xin).
corto [camino, tabla]: kohi (ar).
corral para ganado lanar o cabrío: ngú'ño (ar).
corral para ganado vacuno: ngúbga (ar).
correa: 'nät'i (ar) || 'nät'uxifni (ar).
correcaminos [pájaro]: nixtri 'ñu (ar).
correcto: 'ar za.
correcto [gente joven]: himakwäni (ar).
correcto [gente grande]: mäs hä.
no es correcto [gente joven]: himakwäni.
no es correcto [gente grande y joven]: hi 'nä.
corredor: thi (ar).
correo(s): 'mehni (ar).
correos y teléfonos: ya 'mehni ne ya nts'ofo (ya nts'ohñä).
correoso: näxi (xi).
hacerse correoso: näxki (näxki, näxki).
correr: nixtri (nixtri, hnixtri) || tihi (ntihi, ntihi).
correr juntos: tihi 'nadar ora (ntihi..., ntihi...).
me corresponde: ma meti.
te corresponde: ir meti.
le corresponde: ar meti, etc. || bi tokagi, etc.
persona que corretea a otro: kute (ar) || kui (ar).
culebra: pá (ar).
cuchara: nt'ats'i (ar).
culebrear: noni (noni, noni).
culpa: ts'okute (ar) || ts'o nt'ot'e (ar).
culpar: hots'e (hyots'e, thots'e).
cultivar: pot'i (mot'i, 'bot'i).
cultura: 'mui (ar).
cumbre: ndehe t'oho (ar) || ndetho (ar) || zunde t'oho (ar).
cumbrera [madera para sostener los murillos]: 'yoxtha (ar).
cumpleaños: ar pa ar ntsoni (ar) jeya.
cumplir(se): tsoni (zoni, nzoni).
cumplir años: tsoni... (ya) jeya (zoni..., nzoni...) || tsudi... (ya) jeya (zudi..., nzudi...).
cuna: nzudi (ar).
cundirse: nxani (nxani, nxani).
cuña: nts'ati (ar).
cuñada [palabra usada entre hombres]: 'bepo (ar).
cuñada [palabra usada entre mujeres]: mudu (ar).
cuñado: ko (ar).
cuota: njut'i (ar).
cupo: ntsudi (ar).
cúpula: njo'mi (ar).
(el) cura: mäjä (ar).
cura(ción): nt'othe (ar).
curación con humo: nthant'i (ar).
curandera: 'yothe (ar).
curandero: 'yothe (ar).
curar con humo: hant'i (hant'i, thant'i).
curar: othe ('yothe, t'othe).
curarse: 'ñothe ('ñothe, 'ñothe).
curiosear: nxunda (nxunda, nxunda).
curiosidad: hne mfädi (ar).
curioso: ne mfädi.
cursar: nxadi (nxadi, nsadi).
cursería: 'ñets'i (ya).
cursi: 'ñets'i (ar).
cursillo: t'olo nsadi (ar).
curso: nsadi (ar).
dar curso a: ungunsadi nu (ungunsadi nu, t'ungunsadi nu).
estar curtido en: 'bui tsuxt'i jar.
curtidor: tsuxt'uxifni (ar).
curtir: tsuxt'i (ídem, ídem).
curva: 'mat'i (ar).
curvo: 'mani (ar) || 'mahni (ar).
cúspide: nts'ä (ar) || nts'ätho (ar).
custodia: kwatuwi (ar) || nt'ekwi (ar) || hnu (ar) || nsu (ar).
cutis: xifni jä'i (ar).
CH
chabacano: abrakoki (ar).
cháchara: hmä txalá (ar).
chal: nthu'ye (ar).
chaleco: zyu'yexayu ar.
chamaco: ts'unt'u (ar).
chamarra: txamärra (ar).
champú: (ar) 'ñithi nthituñä.
chamuscar(se): hwixki (hwixki,
thixki) || hwixt'i (hwixt'i, thixt'i).
chancear [hablar con relajo y con albures]: ñätxala (ñätxala, hñätxala).
chancla: ntit'i (ar).
chango: nzupa (ar) || txangu (ar).
chantaje: jukubojä (ar) || njukubojä (ar) || ngwet'i (ar).
chanza: hñätxalá (ar) || hmätxalá (ar).
chapa: txapa (ar).
chaparro: met'i (ar) || mextha (ar) || mefo (ar).
chapotear: jat'o xa'mi (jat'o da xa'mi, jat'o xi xa'mi) || yokumpobo (yokumpobo, yokumpobo).
chapucear: ot'e nduxte (yot'e nduxte, t'ot'e nduxte) || hyate (hñate, nthate).
chapulín: k'oto (ar).
chaqueta: txaketa (ar).
chaquetón: dätä txaketa (ar).
charco: mothe (ar).
charlar: ñätxalá (ñätxalá, hñätxalá) || ntsamburaso (ntsamburaso, ntsamburaso).
charlatán: ñätxalá (ar) || mane (ar).
charol: hwexki (xin) || jwets'i (ar) || jweti (ar) || jwets'uzexthi (ar).
charola: manza (ar).
charro: metijä'i (ar) || 'ñex(u)toge (ar).
chasquear: kadi (kadi, kadi) || hñuxuni (ídem, ídem).
chasquido: hñuxuni (ar).
chato [persona de nariz aplastada]: nuhnuxinu (ar).
chato [persona de nariz pequeña]: t'uxiñu (ar) || t'olo xiñu (ar).
chaval: ts'unt'u (ar).
chayote: xamu (ar).
cheque: txeke (ar) || he'mi bojä (ar).
cheque de turismo: (ar) he'mi bojä nzengwa || he'mi bojä boni.
cheque de viajero: (ar) he'mi bojä nzengwa.
chicalote: 'mindini (ar).
chícharo: gorju (ar).
chicharra: nenthe (ar).
chicharrón: tsut'i (ar).
chicle: ts'apo (ar).
chico: txutx'ulo (ar, ta).
chicote: mfut'i (ar).
estar de chifla, de malhumor: mbokwe (mbokwe, mbokwe).
chiflado: xongo (ar) || dondo (ar).
chifladura: nthuxt'i (ar) || thuxi (ar).
chiflar: huxi (hñuxi, thuxi) || huxt'i (hyuxt'i, nthuxt'i).
chiflar poniendo los dedos en la boca: huxunsa'ñe (hñuxunsa'ñe, thuxunsa'ñe).
chiflido: thuxi (ar) || nthuxt'i (ar).
chilacayote: demu (ar).
chile: 'ñi (ar).
plantación de chiles: t'et'u'ñi (ar).
puesto de chiles: 'bamu'ñi (ar).
chile ancho o mulato: xiku'ñi (ar).
chile pálido: ts'uxu'ñi (ar) || ts'ut'u'ñi (ar).
chile piquín: i'ñi (ar) || it'u'ñi (ar).
chile de "reseca": ts'u'mi (ar).
chile verde: k'amu'ñi (ar) || k'angu'ñi (ar).
chillar: zoni (nzoni, nzoni) || mafi (mafi, hmafi).
chillido: hmafí (ar) || nguxuni (ar) || nts'ixuni (ar).
chillón: gida (ar).
chimenea: mpox(u)'bifi (ar).
chimuelo: done (ar).
chinche: xät'o (ar).
chingar: 'uni ('uni, t'uni).
chino: txinu (ar).
chipil [benjamín]: zuñä (ar).
chiquero: (ar) ngú meti || (ar) ngúbts'udi.
chiquihuite: 'bethe (ar).
chiquito: txutx'ulo (ta, ar).
chiripa: swerte (ar).
chirriar: nts'ixini (nts'ixini, nts'ixini).
chisme: hnehñä (ar).
chismear: mä hnehñä (ma hnehñä, hmä hnehñä) || hä(xu)hnehñä (hñä(xu)hnehñä, thä(xu)hnehñä).
chismoso: nehñä (ar).
chispa: despi (ar).
chiste: njohya (ar) || ehya (ar).
chistoso: ehya (ar).
chivato, chivito: t'ut'äxi (ar) || t'olo t'àxi (ar).
chivo: t'äxi (ar).
chocante: nts'o (ar) || 'ñexte (ar) || 'ñets'i (ar).
chocar: fant'i (fant'i, 'bant'i).
chocolate: txokolate (ar).
chofer: 'ñebojä (ar).
chopo: demuzá (ar).
choque: mfant'i (ar) || 'bant'i (ar).
chorizo: (ar) xefo ts'udi.
chorrear: jut'i (jut'i, jut'i) || juxt'i (juxt'i, juxt'i)..
chorro: jut'i (ar) || juxt'i (ar).
choza: njo'mi (ar).
chubasco: dä'ye (ar) || 'yomundähi 'ye (ar).
chueco [animal]: mongi (ar).
chueco [objeto]: 'bat'i (xi).
chuleta: 'bots'e meti (ar).
chulo: nzatho (ar).
chumbera: xät'ä ndujä (ar) || xät'ä ndukäjä (ar).
chupado: 'baxt'i (xi, ar) || ts'ats'i (xi).
chupar [aguamiel en un maguey o algo que esta abajo]: juts'i (guts'i, juts'i).
chupar [algo que está arriba]: tsuhni (zuhni, ts'uhni) || tsut'i (zut'i, ts'ut'i).
chuparrosa: tsut'udoni (ar).
chusma: ts'one hmunts'ujä'i (ar).
D
dádiva: nt'ungunzatho (ar).
los dados: kwadro (ya) || dado (ya).
dalia: daliya (ar).
dama: nxutsi (ar) || 'behñä (ar).
damnificar: ot'u'ñu ('yot'u'ñu, t'ot'u'ñu).
danzar: nei (nei, hnei).
danza: hnei (ar).
dañar: ot'u'ñu ('yot'u'ñu, tot'u'ñu) || dañu (dañu, dañu).
daño: dañu (ar) || 'ñu (ar).
hacer daño a: ot'udañu ('yot'udañu, t'ot'udañu) || ot'u'ñu ('yot'u'ñu, t'ot'u'ñu).
dardo: ma nts'äkwai (ar).
dármelo: 'raki ('raki, t'aki).
dárnoslo: 'rakuhu ('rakuhu, t'akuhu).
dártelo: 'ra'i ('ra'i, t'a'i).
dárselo: uni (uni, t'uni).
dar a: uni nu (uni nu, t'uni nu).
dar sobre, pegar: umbi (umbi, t'umbi).
dar a conocer, dar la razón a: ungumfädi (ungumfädi t'ungumfädi).
dar la razón a: ungunt'ode (ungunt'ode, t'ungunt'ode).
dar clases: uni nsadi (uni..., t'uni...).
dar un paseo, una vuelta: uni 'nar boni (uni..., t'uni...) || uni 'nar pasyada (uni..., t'uni...).
dar vueltas, girar: uni 'nar nxint'i (uni..., t'uni...).
darse cuenta de: pädi (bädi, mfädi).
darse por entendido: t'ungumfädi (ídem, ídem) || t'ungunt'ode (ídem, ídem).
darse por vencido: t'ungu'medi (ídem, ídem).
dato: mfädi (ar).
datos personales: mfädi 'muise.
de [proposición]: ga || dega.
estar de acuerdo: mä hä (mä..., hmä...).
de allí: de gem 'bu.
debajo: ngat'i (ar) || madui (ar).
debajo de: mbo (ja) || madui (ja).
por debajo: madui.
deber: tuthai (ntuthai, 'ruthai).
deber [+ infinitivo]: pets'i (+ futuro).
deber, colgar, depender de otra cosa: tu (du, ndu).
debidamente: makwäni.
débil: ndundo'yo (ar).
persona débil: nduts'edi (ar).
debilidad, debilidad física que impide el trabajo: nduts'edi (ar).
debilitar: nduts'edi (nduts'edi, nduts'edi).
decadencia: pengi (ar).
decadente: pengi (ar).
decaer: pengi (mengi, mengi). decantar: 1º ent'i (yent'i,
t'ent'i). 2° noni xin hño (noni..., hnoni...).
decapitar: kekuñä (hyekuñä, thekunä).
decencia: hñoki (ar) || nthoki (ar).
decente: hogumui (ar).
decepción: nkadi (ar).
decepcionar: kadi (kadi, kadi).
decidido: 'ñent'i (ar).
decidir(se): 'ñent'i (ñent'i, ñent'i).
decir: mä (mä, hmä).
decírmelo: xiki (xiki, siki).
decirselo: xifi (xifi, nsifi).
decirtelo: xi'i (xi'i, si'i).
decir misa: mä mixa (mä mixa, hmä mixa).
mejor dicho: hmä xin hño.
decisión: 'ñent'i (ar) || nt'ent'i (ar).
decisivo: 'ñent'i (ar) || nt'ent'i (ar).
declaración: t'ungumfädi (ar) || t'ungunt'ode (ar).
declarar: ungumfädi (ungumfädi, t'ungumfädi) || ungunt'ode (ungunt'ode,
t'ungunt'ode).
declinación: ntx'a'mi (ar).
declinar: ntx'a'mi (ídem, ídem).
decoración: nkät'i (ar) || njät'i (ar).
decoraciones: nzatho (ya).
decorar: kät'i (gät'i, njät'i).
decrépito [persona]: xita (ar) || pale (ar) || txu (ar).
decrépito [objeto]: do (ar).
dedal: mfo'ye (ar) || 'naku'yofni (ar).
de día: mpa'bu.
dedicar: hu'mi (hñu'mi, thu'mi).
dedo [de la mano]: nsa'ñe (ar).
dedo [del pie]: nsangwa (ar).
dedo gordo: nokunsa'ñe (ar) || däkunsa'ñe (ar).
dedo índice: makunsa'ñe (ar).
dedo pulgar: nokunsa'ñe (ar).
deducir: tx'uki (tx'uki, tx'uki).
defecar: poho (mpoho, mpoho).
defender: ñäni (ñäni, hñäni).
defensa: hñäni (ar).
defensor: ñänte (ar).
definición: mpomuhñä (ar).
definir: (n)jäts'i (jäts'i, jäts'i) || mpomu hñä (ídem, ídem).
definitivo: ngäts'i (ar) || mpomuhña (ar).
deformar: ts'oni (ts'oni, ts'oni) || xani (xani, sani).
defraudar: kadi (kadi, kadi) || kate (nkate, nkate).
degenerado: nduts'edi (ar).
degenerar: nduts'edi (ídem, ídem).
degollar: heku'yuga (hyeku'yuga, theku'yuga).
dejar: tsogi (zogi, ts'ogi).
dejar, dejarse caer, soltar: hegi (hyegi, thegi).
dejar algo en el suelo [objeto]: hoe (hyoe, thoe).
dejar de [+ infinitivo]: hegi [+ sustantivo derivado del verbo] (hyegi, thegi).
dejar pendiente: tsogi (zogi, ts'ogi).
delante: ir ngehnu.
delante de: 'bet'o nu || ir mote nu.
delantal: mpote (ar).
delantero: 'bet'o (ar).
delegación: ngúts'ut'ubi (ar).
delegado: delegado (ar) || dätä ts'ut'ubi (ar).
deleite: njohya (ar).
deletrear: noni letra (noni letra, hnoni letra) || hek(u)letra (hyek(a)letra, thek(u)letra).
delgado [persona, ropa]: (n)ts'u (xi) || (n)ts'ut'i (xi).
delgado [tela o papel ancho]: nxini (xi).
delicadeza [cosa): ntsuni (ar). delicadeza [persona]: ngäxu'uñä (ar).
delincuencia: ts'okute (ar) || mfe (ar).
delincuente: 'be (ar) || ts'okute (ar).
delirar: hehumfeni ar za (hyekumfeni..., thekumfeni...) || 'wengumfeni ('wengumfeni, 'wengumfeni).
delito: ts'oku(u)te (ar) || ndupate (ar).
demanda: nt'ani (ar) || njats'i (ar).
demandante: ngaxte (ar).
demandar: kats'i (gats'i, [n]jats'i).
lo demás: nä'ä ma 'ra.
por lo demás: ne ma 'ra || nu ma 'ra.
demasiado: xingu || nts'edi.
de modo que: ne mudu ke.
demoler: ts'oni (ídem, ídem) || xani (xani, xani) || yot'e (yot'e, yot'e).
demonio: zunthu (ar) || (däma) nts'o (ar).
demorar: tseti (zeti, ts'eti) || dura (dura, dura).
demostrar: uti (uti ['ñuti], uti (uti, t'uti).
de nada: otho.
de noche: 'bu (n)xui.
denotar: noni (noni, hnoni) || mä (mä, hmä).
denso: ndu (xi) || nziki (xi).
dentista: nguxuts'i (ar).
dentro (de): mbo (ja)
denuesto: ts'ohmä (ar) || ts'ohñä (ar).
departamento: 'mui (ar) || ngú (ar).
dependencia: (ar) dependensya
depender: pende (pende, pende).
depender de otra cosa, colgar, deber: tu (du, ndu).
estar de pie: 'bai ('mai, 'mai).
depilatorio: nt'enguxtä (ar).
deporte: 'ñeni (ar).
deportista: 'ñeni (ar) || 'ñente (ar).
depositar: da (da, da) || tsogi (zogi, ts'ogi) || kät'i (gäti, njät'i).
depósito: njwati (ar) || nts'ogi (ar) || njät'i (ar).
depravar: nts'ok(u)te (nts'ok[u]te, nts'ok[u]te).
depresión: tx'uk(u)ts'edi (ar).
deprimir: tx'uk(u)ts'edi (tx'uk[u]ts'edi, tx'uk[u]ts'edi).
de prisa: 'nihi.
derecha: 'ñei (ar).
derecho: 'ñei (ar) || njwäntho (ar).
el derecho: ar mui ar za.
a la derecha: jar 'ñei.
por la derecha: jar 'ñei.
derechos de autor: ar hño ar 'yot'ute || ya meti 'yot'ute.
derechos reservados: ya meti xi jwati.
de repente: pente || 'nambi.
derivar: juki (guki, njuki).
derramar: nä'mi (nä'mi, hnä'mi) || näni (näni, hnäni).
derramarse: fonts'i (ídem, ídem) || nxani (ídem, ídem).
derrame: nxani (ar).
derretir(se): deni (deni, deni) || poe (poe, poe) || pigi (migi, migi).
derribar: ts'oni (ídem, ídem) || xani (ídem, sani) || ei ('yei, t'ei) || 'bo'mi (ídem, ídem).
derrochar [destruir sus bienes]: ts'oni (ídem, ídem) xani (xani, sani).
derrota: 'ñu (ar) || 'rähä (ar).
derrumbar(se): ñunt'i (ídem, ídem).
derrumbe: ñunt'i (ar).
desabrido: n'we (xi).
desabrochar: xot'i (xot'i, sot'i).
desacostumbrarse: hingi nzämbi (hinda nzämbi, hixi nzämbi) || ts'ongu'mui (ídem, ídem).
desacuerdo: ts'onkohi (ar) || ts'omfeni (ar).
desafortunado: dumui (ar).
desagradable: ts'o (ar, xi).
desagradecido: hingi jamädi.
desagüe: mponthe (ar).
desahogo: tsamunhño (ar) || humui (ar) || mpengi (ar).
desahuciar: edi renta ngú ('ñedi..., t'edi...) || eni ('yeni, t'eni) || häkuhumui
(hñäkuhumui, thäkuhumui ).
desahuciado: hinda mengi.
desalinado: ts'aki (ar).
desalojar: nts'o'befi (nts'o'befi, nts'o'befi) || tsogi (zogi, nts'ogi).
desamarrar: xot'i (xot'i, sot'i).
desaparecer: 'bedi ('medi, 'medi).
desarme: ts'oni (ar) || nsani (ar) || nsot'i (ar) || nthängubojä (ar) || nthängunzafi (ar).
desarraigar: k'uts'i (k'uts'i, k'uts'i).
desarrollar [planta, animal]: te (te, te).
desarrugar: tungi (tungi, 'rungi).
desasir, desasirse de: hegi (hyegi, thegi).
desasogar: häkuhembi (hñäkuhembi, thäkuhembi).
desasosiego: thäkuhembi (ar).
desastre: nts'o nthogi (ar).
desatar: xot'i (ídem, sot'i).
desatarse: bedi ntsu ('bedi..., 'bedi...) || ñä xingu (ñä..., hnä...).
desate: 'medi ntsu (ar) || hñä xingu (ar).
desatención: hingi njapukaso (ar).
desatinar: hingi 'ät'i (hinda 'ñät'i, hixi t'ät'i).
desatornillar: xot'i (ídem, sot'i) || xot'utorniyo (ídem, sot['u]torniyo).
desautorizado: nthäkuts'ut'ubi (ar).
desavenencia: tuhni (ar).
desayunar: zimuxudi (nzimuxudi, nts'imuxudi).
desayuno: zim(u)khudi (ar).
desazón: n'we (xi) || 'benkuhi (ar).
a la desbandada: pa nts'oni.
desbaratar: xani (ídem, sani) || ts'oni (ídem, ídem).
desbarrancar: hohmi (hyohmi, thohmi) || tengi (dengi, 'rengi).
desbordarse: tonts'i (donts'i, ndonts'i).
desbravar: zänt'ut'ufni (ídem, ídem) || zänt'ut'meti (ídem, ídem).
descabal: hingi nxoge (ar).
descabello: ntho (ar).
descabezado: thexunä (ar) || thäkuñä (ar).
descabezar: hexunä (hyexunä, thexunä) || häkuñä (hyäkuñä, thäkuñä).
descalabrar: tseni (zeni, ts'eni).
descalificar: hingi kalifika (hinda kalifika, hixi kalifika).
descalzo: yogwatho (ar).
descansar: tsaya (ntsaya, ntsaya).
descanso: ntsaya (ar).
descarado: otho tsa (ar).
descargar: tuki (duki, 'ruki).
descarriar: eni ('yeni, t'eni).
descarrilarse: mpongu'ñu bojä (ídem, ídem).
descartar: pombi (ídem, 'bombi).
descascar: xont'i (ídem, sont'i).
descender: käi (gäi, ngäi).
descenso: nkäi (ar).
descentralizar: ndäse (ídem, ídem).
descobijar: xäki (ídem, säki).
descolgar: tongi (ídem, 'rongi).
descolorarse: t'axki (ídem, ídem) || 'rot'i (ídem, ídem).
descolorido: t'axki (xi) || 'rot'i (ar).
descomponer: xani (xani, sani) || ts'oni (ídem, ídem).
descompuesto: ts'oni (xi) || xani (xi).
descomunal: dätä nts'o (ar).
desconcertado: xani nt'ot'e xin hño.
desconcierto: ts'oni (ar).
desconectar: k'ot'i (k'ot'i, k'ot'i) || juki (guki, njuki).
desconfianza: hingi mfädi (ar) || hingi 'ñeme).
desconfiar: hingi 'ñeme (ídem, hixi t'eme) || hingi mfädi (hinda mfädi, hixi mfädi).
descongelar: potse (motse, mbotse).
desconocer: hingi pädi (hinda bädi, hixi mfädi).
desconocido: hingi mfädi (ar).
desconsolado: hingi nthut'umui (ar) || dumui (ar).
descontar: häki (hñäki, thäki). descontento: mbokwe (ar) || dumui (ar).
descorchar: nsots'i ([n]sots'i, [n]sots'i).
descortés: ts'ojä'i (ar).
descortezar: xont'i (xont'i, sont'i).
describir: 'ot'e nt'ot'i ('yot'e..., t'ot'e...) || thäkuhnu (ídem, ídem).
descripción: nt'ot'e nt'ot'i.
descubierto: (n)sots'i (ar).
descubrir: tini (dini, 'rini).
descubrirse: neki (neki, hneki).
descuento: nthäki (ar).
descuidado: hingi ntsuni (ar).
desde: (n)dezu.
desde hace: ndezu pa.
desde luego: ndezu lwego.
desde luego que sí: ndezu lwego ke hä.
desdén: hnu hinte ar 'mefi (ar).
desdeñar: nu hinte ar 'mefi (nu..., hnu...).
desdicha: hyoya (ar).
desdichado: hyoya (ar) || hwekute (ar).
deseable: hne (ar).
desear: ne (ne, hne).
desecar: ot'i (ot'i, t'ot'i).
desecarse: nt'ot'i (t'ot'i, t'ot'i).
desechar: ei ('yei, nt'ei).
desecho: nt'ei (ar) || nts'oni (ar).
de segunda mano: ar ñoho ar 'ye.
desembarazar: xani (ídem, sani) || jäk(u) 'mats'i (ídem, ídem).
desembarazarse de: xani nu (ídem, sani nu) || njäku'mats'i nu (ídem, ídem).
desembarazo: nt'ongubätsi (ar) || njäk(u)'mats'i (ar) || sani (ar).
desembarcadero: lugar nts'ogi ne njuki (ar).
desembarcar: juki (guki, njuki).
desembocadura: mponthe (ar).
desembocar: ponthe (mponthe, mponthe).
desembolsar: juts'i jar 'ñägi (guts'i..., njuts'i...) || jut'i (gut'i, njut'i).
desempacar: xot'i (xot'i, sot'i).
desempeñar: njuk(u)mpeñä (ídem, ídem).
desempeño: njuk(u)mpeñä (ar).
desempleo: otho 'befi (ar).
desempolvar: hohmi (hyohmi, thohmi) || fe'mi (fe'mi, 'be'mi).
desencadenar(se): sot'unjunubojä (ídem, ídem).
desenfrenar un caballo: kä'muntsatune (ídem, njämuntsatune).
desenfreno: sot'untsatune (ar) || xot'untsatune (ar).
desengaño: hmä xin hño (ar).
desenlace: nsot'i (ar).
desenredar: xot'i (ídem, sot'i).
desenrollar, desdoblar: tunts'i (ídem, 'runts'i).
desensillar: tukuthuhni (dukuthuhni, 'rukuthuhni).
desensolvar [sacar algo]: ats'i ('yats'i, t'ats'i) || ents'i ('yents'i, t'ents'i).
desentenderse: hotugogu (hyotugogu, thotugogu).
desenterrar: juts'i (guts'i, njuts'i).
desenvoltura: hogu'mui (ar) || hogu'ñäni (ar) || 'metsa (ar).
desenvolver: tunts'i (tunts'i, 'runts'i).
deseo: hne (ar).
desequilibrio: hñents'i (ar) || thents'i (ar).
desequilibrar: hents'i (hyents'i, thents'i).
desesperación: ntso'mi (ar).
desesperado: ntso'mi (xin).
desesperar: tso'mi (tso'mi, tso'mi) || tso'mute (ídem, ídem).
desfallecer: ndungú (ídem, ídem).
desfallecimiento: ndungú (ar) || nduts'edi (ar).
desfavorable: nts'o (ar).
desfigurar: xani (ídem, sani) || ts'oni (ídem, ídem) (ts´onhmi).
desfiladero: ts'ixt'u'ñu t'oho (ar).
desfile: teni (ar) || desfila (ar).
desforestar: paxt'uzá (maxt'uzá, 'baxt'uzá).
desgajar: k'uts'i (k'uts'i, k'uts'i).
desgana: nduts'edi (ar).
desgarrar: xaki (ídem, saki).
desgastarse: thege (thege, thege).
desgobierno: otho ts'ut'ubi (ar).
desgracia: nthogi (ar).
desgraciado: ts'o nthogi (ar) || hingar hogujäi (ar).
desgranar maíz: täki (däki, 'räki).
deshabitado: hinto 'bui.
deshabituado: 'medi 'mui (xin).
deshabituar: bedi 'mui ('bedi 'mui, 'medi 'mui) || ts'ongu'mui (ídem, ídem).
deshacer [descomponer]: ts'oni (ídem, ídem).
deshacer [desgastar, derrotar]: xut'i (ídem, ídem).
deshacerse [derretir]: deke (ídem, ídem) || migi (migi, migi).
deshacerse [desgastarse]: tsini (zini, nzini).
deshacerse [descomponerse]: ts'oni (ídem, ídem).
deshacerse [desbaratarse]: xani (ídem, ídem).
deshebillar: desbiya (ídem, ídem).
deshebra: (n)sot'u(n)t'edi (ar).
deshebrar: sot'ut'edi (ídem, ídem).
deshelar: pi'mutse (ídem, ídem) || (m)pungutse (ídem, ídem) || mpotse (ídem, ídem).
desheredar: (nt)heke (ídem, ídem) || hege (ídem, thege).
deshidratar: 'one ('ñone, 'ñone).
deshilachar, deshilar: jukuthähi (gukuthähi, njukuthähi).
deshojar [árbol o planta]: tukuxi (dukuxi, 'rukuxi).
deshollejar: put'i ('mut'i, 'but'i).
deshonesto: ts'ohñä (ar).
deshonor: hingi hnumansu.
deshuesar: put'undo'yo ('mut'undo'yo, 'but'undo'yo) || hä'mundo'yo (hñä'mundo'yo, thä'mundo'yo).
desidia: 'bedi nt'ot'e (ar).
desidioso: 'bedi nt'ot'e (ar).
desierto: 'batha (ar) || 'yoñhai (ar).
designar: udi (ídem, t'udi) || uti (ídem, t'uti) || pehni (mehni, 'behni).
designio: hne (ar) || mfeni (ar).
desigual: hingi nthe || hingi nhñehe || hingi 'rangu.
desilusión: 'medi (ar) || nkadi (ar).
desinencia: njäts'i (ar) || njäts'uhñä (ar).
desinfectar: othe ('ñothe, t'othe) || häkuhñeni (hñäkuhñeni, thäkuhñeni).
desinflamar: kät'i (gät'i, ngät'i).
desintegrar: xani (xani, sani) || ts'oni (ts'oni, ts'oni).
desinterés: hingi hne (ar).
desistir: nts'o'befi (ídem, ídem) || mponse (bonse, mbonse).
desligar: hegi (hñegi, hñegi) || sot'unjui (ídem, ídem).
deslindar: nzot'e (ídem, ídem).
desliz: nkoni (ar) || nkonts'i (ar).
deslizar(se): kongi (ídem, ídem).
deslumbrar: jweti (ídem, ídem) || jwetsutsibi (ídem, ídem) thetutsibi (ídem, 'retutsibi).
desmaña: bedi nduxte (ar) || 'bedi ts'o 'mui (ar).
desmayarse: (n)went'i (ídem, ídem).
desmayo: nwent'i (ar).
desmedrar: ts'oni (ídem, ídem).
desmentir: udi hnehñä (udi..., t'udi...).
desmenuzar: xets'i (ídem, sets'i).
desmerecer: hingi merese (hinda merese, hixi merese).
desmontar: tsenzá (zenzá, ts'enzá) || xot'i (ídem, sot'i).
desmonte: ts'enzá (ar) || soti (ar).
desmoronable: text'i (ar).
desmoronar: text'i (dexti, 'rext'i).
desnivel: hñents'i (ar).
desnudar(se): moge (ídem, ídem) || tent'i (tent'i, tent'i).
desnudo: nthemfo (ar).
desnutrición: thuhú (ar).
desnutrido: nzathu (ar) || dumunthu (ar).
desobedecer: ndäne (ídem, ídem).
desobediencia: ndäne (ar).
desocupación: 'be'befi (ar) || 'bedi 'befi (ar).
desodorante: 'ñithi nthiti (ar) || nkots'i (ar) || nthiti (ar).
desolado: dumui (ar).
desolar: ts'oni (ídem, ídem).
desolarse: dumui (ídem, ídem).
desollar: xants'i (ídem, ídem).
desorden: nts'oni (ar).
desordenar: ts'oni (ídem, ídem).
desordientar: 'medi (ídem, ídem).
despacho: despatxo (ar).
despegado: xots'e (xi) || xot'e (xi).
despegado [áspero en el trato]: ts'o'mui (ar).
despeluznante: ts'onte (ar) || nts'o (ar).
despellejar: xänts'i (ídem, sänts'i).
despeñadero: ma'ye (ar).
desperdiciar: 'ñentho (ídem, ídem) || hingi jamansu (hinda jamansu, hixi jamansu) || perdisya (ídem, ídem).
desperdicio: hñäfi (ar).
despertador: nts'a (ar) || nt'a (ar) || ora nts'a (ar) || ora nt'a (ar).
despertar: 'a ('a, t'a).
despertarse: tsa (za, ts'a).
despiadado: meti (ar).
despierto: hingi 'ähä (ar) || tsa (tho).
despilfarrar [el dinero]: hingi jamansu ar bojä (hinda..., hixi...) || ts'oni (ídem, ídem).
despintar: thuki (duki, 'ruki).
despiojar: pat'o (mpat'o, mpat'o) || kukut'o'ni (gukut'o'ni, nkukut'o'ni).
desplazar: 'rats'i (ídem, ídem) pombi (pombi, 'bombi).
desplegarse: xani (xani, nxani). desplomarse: 'ñats'i (ídem, ídem) || yot'e (ídem, ídem).
desplumar: tudi (dudi, 'rudi). despoblado: 'batha (ar).
despoblar: tx'uku'mui (ídem, ídem) sangu'mui (ídem, ídem).
despojar: moge (moge, moge) || häni (hñäni, thäni).
desposarse: 'buhwi ('muhwi, 'muhwi).
despostillar: ndots'i (dots'i, 'rots'i).
déspota: nduxte ndä (ar) || nduxte ts'ut'ubi (ar) || ts'omfeni ts'ut'ubi (ar).
despreciar: seya (nseya, nseya). desprecio: nseya (ar).
desprender: hñegi (ídem, ídem) || heki (ídem, theki) || heke (ídem, theke).
desprendido: hogu'mui (ar) || theki (xi) || theke (xi).
despreocuparse: hingi ntso'mi (hinda ntso'mi, hixi ntso'mi).
desprestigiar: hingi ne (hinda ne, hixi hne).
desprestigio: hingi hne (ar).
desprevenido: hingi mprebeni.
desproporcionado: 'medi njukut'eni (ar).
desprovisto: 'bedi nä'ä mahyoni.
después [adv.], después de [prep.]: gem'bu || 'mefa || 'befa.
tiempo después: ya pa 'mefa.
despuntar: thots'i (ídem, 'rots'i).
desquitar: jot'i (got'i, jot'i) || pengi (mengi, pengi).
desquite: njot'i (ar) || mpengi (ar).
destapar: xots'i (ídem, sots'i).
destapar: xots'i (xots'i, sots'i). destechar: xots'u'met'e
(sots'u'met'e, sots'u'met'e).
destellar: jweti (ídem, ídem).
destellar: jweti (ídem, ídem).
desteñirse: 'rot'i ('rot'i, 'rot'i).
desternillarse de risa: xot'u'rede (xot'u'rede, sot'u'rede).
desterrar: kui (gui, jui).
destetar: häk(u)'ba (kñäk(u)'ba, thäk(u)'ba).
destierro: njui (ar).
destilar: fats'i (mats'i, 'bats'i) || faki (maki, 'baki).
destinatario: 'membi (ar).
destino: 'mui (ar) || ntsoni 'mui (ar).
destituir: eni ('yeni, t'eni) || häki (nñäki, thäki) || kui (gui, njui).
destorcer: kwäni (kwäni, kwäni).
destreza: xindo'yo (ar).
destripar: xa'muxefo (xa'muxefo, sa'muxefo).
destronar: enguts'ut'ubi (yenguts'ut'ubi, t'enguts'ut'ubi).
destroncar: k'uts'i (ídem, ídem) || 'waki (ídem, ídem).
destrozar [carne]: t'uni (ídem, ídem) || tseni (zeni, ts'eni).
destrozar [vidrio]: tehmi (tehmi, 'rehmi).
destruir [madera]: heke (heke, theke).
destrucción: nts'oni (ar).
destruir: xani (xani, sani) | ts'oni (ídem, ídem).
desuncir: häkuyugu (hñäkuyugu, thäkuyugu).
desunir [en general]: 'weke ('weke, t'eke) || heki (heki, theki) || heke (heke, theke).
desunir [cosas]: heke (heke, theke).
desusado: hingi njapu'befi (ar).
desuso: hingi njapu'befi (ar).
desválido: hyoya (ar) || dathi (ar).
devalorar: häk(u)balor (hñäk[u]balor, thäk[u]balor) || häkunjut'i (hñäkunjut'i, thäkunjut'i).
desvanecerse: went'i (ídem, ídem).
desvanecimiento: nwent'i (ar).
desviar: hegi (hyegi, thegi) || hents'i (hyents'i, thents'i).
desvelarse: hats'i (hyats'i, thats'i).
desvencijado: 'weke (xi) || heke (xi) || t'eke (xi).
desventaja: nts'okute (ar).
desventurado: zunthu (ar).
desvergüenza: 'bedi art tsa (ar) || 'ñätsä (ar).
desviación: xo'ñu (ar).
desyerbar: xapasto (nxapasto, nsapasto).
detalle: t'olo xeni (ar).
detectar: tini (dini, 'rini).
detención: hmihi (ar) || tseti (ar) || 'ma'mi (ar).
detener: tsähmi (zähmi, ts'ähmi) || 'ba'mi ('ba'mi, 'ba'mi) II (k´ats´i).
detenerse: ba'mi (ídem, ídem).
detenidamente: 'ma'mi (ar).
detergente: xabo (ar).
deteriorar: t'it'i (ídem, ídem).
determinado, resuelto: ngäts'i (ar).
determinar [tomar resolución]:
meya'na'ño (meya..., hmeya) || gäts'i (gäts'i, jats'i).
detestar: hingi ne (hinda ne, hixi hne) || utsa ('yutsa, t'utsa).
detrás: ir ngekwa || ir mote.
detrás de: ir ngekwa || ir mote || xutha jar.
deuda: thai (ar).
deudor: nduthai (ar).
devaluación: nkäi bojä (ar).
¿de veras?: ¿makwäni?
devoción: nzokwä (ar).
devolución: mpengi (ar) || jots'i (ar).
devolver: pengi (mengi, 'bengi) || (n)kots'i (gots'i, jots'i).
devoción: hmat'ukwä (ar).
devoto: nzokwä (ar) || hmat'ukwä (ar).
día: pa (ar).
de día: mpa'bu || mpaha.
un día: 'nar pa.
ningún día: ni 'nar pa.
cada ocho días: tat'uhñäto.
cada tercer día: tat'uhñupa.
mediodía: huxadi (ar).
día festivo: (ar) pa nts'upi.
día de fiesta [gente joven]: pa ntai (ar).
día de fiesta [gente grande]: pa (ndä) ngo (ar).
día de navidad: pa 'mui (ar).
día de trabajo: pa 'befi (ar).
diabetes: 'u'bi (ar).
diablo: zunthu (ar) || nts'o (ar) || dämants'o (ar).
(niño) diablo: hingar hogubätsi || ts'obätsi (ar) || zunthu bätsi (ar).
diáfano: hats'i (xi).
diagnosis: hmeya hñeni (ar).
dialecto: hñä (ar).
diálogo: tsamburaso (ar).
diamante: jwets'udo (ar) || k'angujwets'udo (ar).
diariamente: nzäm'bu hyax'bu.
diario, periódico: mpa'bu (ar) || he'mi mpa'bu (ar).
diarrea: 'ño (ar).
persona que tiene diarrea: thuzu (ar).
dibujante: hyok(u)jat'i (ar) || (ar) hyok(u)dibujo (ar).
dibujar: hokujat'i (hyokujat'i, thokujat'i).
dibujo: (n)jat'i (ar) || njots'i (ar).
diccionario: dikusyonaryo (ar) || he'mi mpomuhñä (ar).
diciembre: disyembre (ar).
dicho: hmä (ar).
mejor dicho: hmä xinhño || hmämu(n)hño (ar).
dichoso: johya.
dictador: mämbate (ar).
dictar: mämbi (mämbi, hmämbi) || xifi (xifi, sifi).
diente: ts'í (ar).
cepillo de dientes: nthukuts'í (ar) || nsut'uts'í (ar).
golpear, temblar los dientes de frío: ts'ats'i (ídem, ídem).
mudar dientes: ponts'afi (mponts'afi, mponts'afi).
diestro: timfeni (ar) || 'ñei (ar).
dieta: hñuni nthuxuora (ar) || nthux(u)hñuni (ar).
diez: 'ret'a (ar).
diez y nueve: 'ret'a ma guto.
diez y ocho: 'ret'a ma hñäto.
diez y seis: 'ret'a ma 'rato.
diez y siete: 'ret'a ma yoto.
difamar: mänguhnehñä (mänguhnehñä, hmänguhnehñä) || ñäkwi (näkwi, hñäkwi).
diferencia: 'na'ño (ar) || hñents'i (ar) || hingi hñehe.
diferente: 'na'ño (ar) || hingi hñehe || hingi 'rangu || hingi nthe.
difícil: hñei (xin) || hñembi (xin).
dificultad: hñei (xin) || hñembi (xin).
dificultar: 'ot'e xi hñembi ('yot'e..., t'ot'e...) || hembi (ídem, thembi).
dificultoso: hñei (xin) || hñembi (xin).
difundir: tungi (ídem, 'rungi) || xani (ídem, sani) || 'yoni (ídem, ídem).
difunto: animä (ar).
toque de difuntos: zundidu (ar).
difuso: nxani (xin) || 'rungi (xi).
digerir: ñähi (ñähi, hñähi).
digestión: hñähi (ar).
dilatar: maki (ídem, hmaki) || tseti (zeti, ts'eti).
dilucidar: mä xin hño (mä..., hmä...).
diluir: tsits'i (zits'i, ts'its'i).
diluvio: 'wäi nts'edi (ar).
dimensión: ya'bu (ar).
diminutivo: txutx'ulo (ar).
dimitir: poni (boni, mboni).
dinámico: xindo'yo (ar).
dios: kwä.
diploma: diplomä (ar).
dirigir: uti ('uti, t'uti) || tsits'i (zits'i, ts'its'i).
dirigirse: pa.
discernir: hingi hñehe ( hinda hñehe, hixi hñehe).
disciplina: nt'utumfeni (ar) || nt'uti (ar) || 'befi xin hño (ar).
discípulo: xadi (ar).
disco [de música, de tractor, etc.]: nxint'i (ar).
disconforme: hingi tsa xin hño (hinda za…, hixi ts'a…).
discreción: hogumfeni (ar).
discrepancia: hñents'i (ar) || hingi hñehe.
discretamente: ko ar hogumfeni.
disculpa: mpuni (ar).
disculpar: puni (ídem, mpuni). discurso: hmämunhño (ar) ||
hmä xin hño (ar).
discusión: hmahni (ar) nts'amburraso (ar).
discusión en voz alta: hmafi (ar).
discutir: ntsamburraso (ídem, ídem).
discutir en voz alta: mafi (ídem, hmafi) || dämhñä (ndämhñä, ndämhñä).
disentería: 'ño (ar).
diseñar: hets'i (hyets'i, thets'i).
diseño: nthets'i (ar).
disfraz: nkät'i (ar) || mpati (ar).
disfrazar: nkät'i (gät'i, njät'i) || mpati (mpati, ídem) II Mfetuhe.
disfrutar: tsim(u)hño (zim[u]hño, ts'im[u]hño).
disgusto: xuhñä (ar).
disimular: njot'utsa (ídem, ídem).
disimulo: njot'utsa (ar).
disipar: nxanthe (ídem, idem).
disminuir [agua]: xats'i (ídem, sats'i).
disminuir [velocidad al automóvil]: embi (yembi, t'embi).
disminuir [enfermedad]: kät'i (gät'i, jät'i).
disolución: thänts'i (ar) || ntheki (ar).
disolver: thänts'i (ídem, ídem).
disparador [arma]: nthegi (ar).
disparador [máquina fotográfica]: 'no'mi (ar).
disparar: k'ahni (k'ahni, h'ahni) || ät'i ('ñät'i, t'ät'i) || hegi (hyegi, thegi).
disparate: hmä hnehñä (ar).
disparejo: mbots'i (ar).
dispensar: puni (puni, mpuni).
disponer: gäts'i (gäts'i, jätsi).
disposición: njäts'i (ar).
dispuesto: hñä nthädi nt'ot'e (ar) || nthädi nthoki (ar).
distancia: ya'bu (ar).
distinción: hingi hñehe (ar).
distinguido: mfädi (ar) || ho'ñuse (ar).
distinguir: meya na'ño (meya..., hmeya...) || handi hingi hñehe (hyandi..., thandi...).
distinto: 'na'ño (ar).
distorsión: 'bat'i (ar).
distracción: 'ñeni (ar) || hingi njapukaso (ar).
distraer: hingi njapukaso (hinda njapukaso, hixi njapukaso) || 'ñeni (ídem, ídem).
distribución: nthege (ar).
distribuir: hege (ídem, thege) || heke (ídem, theke).
diversión: 'ñeni (ar).
divertirse: 'ñeni (ídem, ídem).
dividir(se): heke (hyeke, theke).
divinidad: ts'ogi kwä (ar).
divino: ts'ogi kwä (ar).
divisa: nthuts'i (ar) || bojä 'na jar ximhai.
divisar: handi (hyandi, thandi).
división: ntheke (ar).
divorciarse: hegi (hyegi, thegi).
divulgar: udi ([ñ]udi, t'udi) || xani (ídem, sani) || ungumfädi (ídem, t'ungumfädi).
doblar [ropa, papel]: tot'i (tot'i, 'rot'i).
doblar [lámina de metal]: kwe'mi (ídem, ídem) || tot'i (tot'i, 'rot'i).
doblar [campanas]: yokwi (ídem, ídem).
doble: ñot'i || yokwi (ar).
doble, toque de difuntos: nzundidu (ar).
doble punto: yoho ya punto.
doblegar: yot'i (yot'i, yoti) || tot'i (tot'i, 'rot'i).
doce: 'ret'a ma yoho.
docena: 'ret'a ma yoho.
docencia: nt'uti (ar).
dócil: 'yode (ar) || hogumui (ar).
doctor: 'yothe (ar).
doctrina: nsadi (ar).
documental: mfädi (ar).
documento de identidad: (ar) he'mi nt'udi.
doler(se): 'ñu (xin).
arrepentirse: hoke (hyoke, thoke).
me duele, te duele, etcétera: xi 'nugi, xi 'ñui, etc.
dolor de cabeza: uñä (ar).
dolor de cara: uhmi (ar).
dolor de costado: uhyo (ar).
dolor de cadera: uhyo (ar).
dolor de dientes: uts'i (ar).
dolor de mano: u'ye (ar).
dolor de muelas: uts'afi (ar).
dolor de ojo: uda (ar).
dolor de pie: ugwa (ar).
dolor de rodillas: uñähmu (ar).
dolor en forma de punzadas de una herida: 'ñuni (ar).
dolor: 'ñu (ar).
dolorido: 'ñu (ar).
doloroso: 'ñu (ar).
domar: zänt'i (zänti, zänt'i).
domesticar: zänt'i (ídem,ídem).
animal doméstico: meti nzänt'i (ar).
hombre doméstico: bego (ar) || maxte (ar).
domicilio: 'mui (ar).
dominante: täte (ar) || däte (ar).
dominar: tähä (dähä, 'rähä).
domingo: ndomingo (ar).
domingo de ramos: ndomingo njäduni (ar).
domingo de resurrección: ndomingo nu mboxuhmets'i (ar) ndomingo mpoxuhmets'i kwä (ar).
dominio: 'rähä (ar).
don [habilidad, gracia grande]: timfeni (ar) || dätä (ar).
don [hombre]: 'ñoho (ar).
don [regalo]: nt'untho (ar) regalo (ar).
donación: nt'untho (ar) nt'uni (ar).
donaire: hmänzatho (ar).
donar: untho (untho, t'untho) uni (uni, t'uni).
doncel: ts'unt'u (ar).
¿dónde?: ¿ho'bu? ¿hogem'bu? ||
dondequiera: hogem'bu || dondekyera.
doña: 'behñä (ar).
dorado: k'axt'i (ar, xin).
dorar(se): foxt'e (ídem, ídem).
dormilón: xithä (ar).
dormir: ähä ('ñähä, 'ñähä).
hacer dormir a alguien: kai (gai, njai).
dormitar: panthä (panthä, 'banthä).
dormitorio: t'ähä (ar).
dos: yoho (ar).
dos veces: yoho (ar) 'nandi || yoho ya bes.
doscientos: yo(ho)nthebe || yoho ya nthebe || 'nate ya 'ret'a || yoho syeto.
dotación de tierras: nt'uni hai (ar) || nt'uñhai.
dotar tierras: uni hai (uni..., t'uni...) || unuhai (unuhai, t'unuhai).
dote que lleva la mujer cuando se casa: nt'uni ts'i nthäti (ar).
dragar: het'i (hñet'i, thet'i) || (n)t'a'mi (ídem, ídem) || (n)sut'i (ídem, ídem).
droga: 'ñithi nti (ar) || 'ñithi 'memfeni (ar).
ducha: hmänthe (ar).
ducho: pädi xingu.
duda: hingi 'ñeme xin hño (ar) || ntso'mi (ar).
dudar: hingi 'ñeme xin hño (hinda 'ñeme xin hño, hixi t'eme xin hño) || ntso'mi (ídem, ídem).
dudoso: ntso'mi (ar).
duelo: 'ñu (ar) || mfote (ar).
duende: hoguanxe (ar).
dueño(a): ndä (ar).
dulce: 'ñu (xi).
dulces: t'afi (ya).
dulzura: 'ñu (ar).
duplicar: yokwi (ídem, ídem) || yot'i (ídem, ídem).
duradero: zeti (ar).
durante: (n)xoge.
durar: tseti (zeti, ts'eti).
durazno: ixi (ar).
durazno blanco: t'axuixi (ar).
flor de durazno: ndoni ixi (ar).
dureza: mé (ar).
duro: mé (xin) || méki (xin).
_____________________ PIDE EL DICCIONARIO COMPLETO AL CORREO red.dar.otomi@gmail.com__________________