Archivo del Blog

Diccionario Español-Otomí

Transcripción con base en la Norma Nacional de Escritura Otomí (Hñähñu)



De los autores: Ewald Hekking y Severiano Andrés de Jesús+

Primera edición , Julio 1989

Derechos reservados.

Diccionario completo al correo: red.dar.otomi@gmail.com


A

a escondidas: ar nt'äni; ar 'ñäni.

abajo: madui; ar ngat'i.

acostarse boca abajo: 'memfo.

abalanzar: heki (hyeki, theki). 2º 'ei ('nei, t'ei).

abalanzarse: 'ei ('nei, t'ei).

abandonar: hegi (hyegi, thegi) || tsogi (zogi, ts'ogi).

abandono: nts'ogi (ar).

abanicar: nthitundähi (ídem, idem).

abanico: nthitundähi (ar).

abaratar: käi (gäi, ngäi).

abarcar: hufi (hñufi, thufi).

abarrotar: dut'i (dut'i, duti).

tienda de abarrotes: dätä denda (ar).

abastecer: honi mahyoni (hyo-ni mahyoni, thoni mahyoni).

abastecimiento: nthoni ma-hyoni (ar).

abasto: nthoni mahyoni (ar).

abatir: engi ('yengi, t'engi) || ent'i ('yent'i, t'ent'i).

abatirse: tx'uk(u) ts'edi (tx'uk (u) ts'edi, tx'uk(u) ts'edi).

abatido: tx'uk(u) ts'edi.

abdicar: tsogi (zogi, ts'ogi).

abdomen: mui (ar).

abeja: kolmenä (ar).

abertura: nxogi (ar).

abeto: tudi (ar).

abierto: xogi (xi).

abigarrado: nthänts'ukolor (ar).

abismarse: kui jar hñei ('nui jar hñei, ñui jar hñei).

abismo: hñei (ar) p.p.

ablandar: ntudi (ntudi, ntudi) || tuki (tuki, tuki) || tu'mi (tu'mi, 'ru'mi).

abogado: ñänte (ar) || lisinsya-do (ar).

abogar: ñäni (ñäni, ñäni).

abolengo: nts'ogi (ar) p.p.

abolir: hingi njapu'befi (hingui njapu'befi hingui njapu 'befi).

abollar: 'bont'e ('bont'e, 'bont'e) p.p.

abominar: tsani (zani, ts'ani) p.p.

abonar: 'ut'i ('yut'i, t'ut'i) || hot'e (hyot'e, thot'e).

abonado un terreno: t'ut'i (xi) || thot'e (xi).

abono: nt'ut'i (ar) || abono (ar).

abordar de un lugar a otro: 'rats'i ('rats'i, 'rats'i).

aborigen de San Ildefonso: 1° 'mui nt'okwä (ar) 2º mengu nt'okwä (ar).

aborigen otomí: 'mui ñäñho (ar).

abortar: yaxki (yaxki, yaxki).

aborto: ñaxki (ar).

aborrecer: xuhñä (nxuhñä, nxuhñä).

aborrecimiento: xuhñä (ar).

abrasar [quemar]: tsät'i (zät'i, ts'ät'i).

abrazar: hufi (hyufi, nthufi).

abrazarse: nthufi (nthufi, nthufi)

abrazo: nthufi (ar).

abrevadero: nts'ithe (ar).

abrevar: tsiti (ziti, ts'iti).

abreviación: nts'uki (ar).

abreviar: tx'uki (tx'uki, tx'uki).

abrigar: hñe (hñe, the).

abrigarse: hñets'e (hñets'e, nthets'e).

abrigo: nthe (ar) || thoxo (ar) || däx'yo (ar).

abril: abri (ar).

abrir: xoki (xoki, soki).

abrir la boca: yaki (yaki, yaki).

abrir los ojos: zot'e (zot'e, zot'e).

en un abrir y cerrar de ojos: nk'we'muda (nk'we'muda, nk'we'muda).

abrochar: kot'i (got'i, jot'i).

abrojo: pit'u'mini (ar).

abrumar: 'uñi ('uni, t'uni).

abrupto: hñembi (ar) (xi).

absceso: mo'ya (ar).

absoluto: (n)xoge (xi, ar).

absolver: pumbini (pumbini, pumbini).

absorber: tsini (zini, nzini).

absorberse: 1° tsini (zini, nzini). 2º tsi'mi (zi'mi, nzi'mi).

absorto: zini.

abstemio: hingar zisei p.p.

absurdo: 1° hmämu'nu (ar) || 2° hmämuhnehñä (ar). 3° dente (ar) 4° 'reni (ar). 5° nts'oni (ar).

abuela: txu (ar).

abuelo: 1° xita (ar) || 2° pale (ar).

abundancia: nt'uni xingu (ar).

abundar: uni xingu (uni xingu, t'uni xingu).

aburrido: (n)xuhñä (ar).

aburrir: nxuhñä (nxuhñä, nxuhñä)

aburrirse: nxuhñä (nxuhñä, nxuhñä).

abusar: ndäne (ndäne, ndäne) || nthokunt'ot'e (nthokunt'ot'e nthokunt'ot'e).

abuso: nthokunt'ot'e (ar).

acá: ir ngekwa.

acabar: thege (thege, 'rege), kwadi (wadi, nwadi).

acabarse: thege (thege 'rege), kwadi (wadi, nwadi).

acabar de: 1a. pers. acabo de + infinitivo: ja dar + verbo; 2a. pers. acabas de + infinitivo: ja ir + verbo; 3a. pers. acaba de + infinitivo: ja ir + verbo; 2a. pers. acababa de + infinitivo: ja ndar + verbo; 2a. pers. acabas de + infinitivo: ja ngir + verbo; 3a. pers. acababa de + infinitivo: ja mir + verbo.

acaecer: nthogi (nthogi, nthogi).

acahual [planta que abunda en las milpas]: xot'o (ar).

acalorado: mpat'i (ar).

acalorar: pat'i (pat'i, pat'i).

acaparar: taki (daki, 'raki).

acariciar: ho (hyo, tho) || hot'i (hyot'i [n]thot'i).

acarrear: theni (deni, 'reni).

acarreador de zacate: ndents'ufani (ar) || nthents'ufani (ar).

acaso: pe hä.


por si acaso: nu'bu hä.

acatar: nt'ot'e xinhño (nt'ot'e xin hño, nt'ot'e xin hño).

acatarrar: 1° ndutse (ndutse, ndutse). 2º thehe (thehe, thehe) 3º nthuñu (nthuñu, nthuñu).

acaudalado: hñäbojä (ar).

acaudalar: munts'ubojä (munts'ubojä, munts'ubojä).

a causa de: ir nge nu.

acceder: 1° uni (uni, t'uni). 2º hegi (hyegi, thegi).

accesible: hingi hembi nthogi.

accesión: seki (ar).

acceso: nthogi (ar) nthegi (ar).

accidente: nthogi 'ñu (ar).

acción: 'ñäni (ar).

al acecho: nu, nt'ä.

acechar: nu (nu, hnu) || nt'ä (nt'ä, nt'ä).

aceite: nziki (ar) || asete (ar).

acelerar: tihni (tihni, 'rihni).

acelga: selga (ar).

acento: zedi (ar).

acentuar: zedi (zedi, zedi).

aceptable: hñä (ar) (xin).

aceptar: hä (hñä, [n]thä).

aceptar [invitación]:

nts'ohni (hñä nts'ohni, nthä nts'ohni).

acequia: 'ñuthe (ar).

acerbo: nza'mi (ar).

acerca de: getu 'bu nu.

acercar: kwat'i ([g] wat'i, jwat'i).

acercarse: kwat'i ([g] wat'i, jwat'i).

acero: asero (ar).

acertar: tini (dini, 'rini).

acertijo: nt'ani (ar) p.p.

acervo: hmunts'i tx'uki (txulo) (ar) p.p.

ácido: ixki (ar) || 'ñixt'i (ar) || 'ñixi (ar).

acierto: makwäni (ar).

aclamar: pet'u'ye (mpet'u'ye, 'bet'u'ye).

aclarar: mä xin hño (mä xin hño, hmä xin hño).

acocil: mai (ar).

acocote [instrumento para sacar aguamiel]: 'mimfi (ar).

acoger: numanhño (numanhño, hnumanhño) p.p.

acogida: hnumanhño (xi) p.p.

acolchonar: fits'i (fits'i, fitsi).

acometer: ne (ne, hne). 1º taki (daki, 'raki). 2º dui (ndui, ndui).

acompañamiento: nteni (ar).

acompañante: nteni (ar).

acompañar, seguir: teni (deni, 'reni).

acompañar [una persona]: pewi (mewi, mewi).

acompañar [dos o más personas]: pahu (mahu, mahu).

acondicionar: ntsoni (zoni, nzoni).

aconsejar: 'ut'i ('ut'i, t'ut'i).

acontecer: nthogi (nthogi, nthogi).

acontecimiento: nthogi (ar).

acoplar [entre cosas]: zote (zote, zote).

acoplar [entre personas y animales]: theti (theti, theti).

acordarse: (m)beni ([m]beni, [m] feni).

acortar: tx'uki (tx'uki, tx'uki).

acorralar: kot'i (got'i, jot'i).

acosar: tihni (tihni, 'rihni) p.p.

acostado: 'beni.

acostar: pegi (megi, 'begi).

acostar a un niño en la cuna: kat'i (gat'i, jat'i).

acostarse: 'beni ('meni, 'meni).

acostarse boca abajo: 'memfo ('memfo, 'memfo).

acostarse boca arriba: mpits'i (mpits'i, mpits'i).

acostarse en el lecho: 'beni jar fidi ('meni jar fidi, 'meni jar fidi).

acercarse sobre: ​​'ots'i ('ñots'i, t'ots'i).

acostumbrar: nzämbi (nzämbi, nzämbi).

acostumbrarse: nzäi (nzäi, nzäi) || nzämbi (nzämbi, nzämbi).

acreditar: thogi (thogi, thogi).

acreditarse: thogi (thogi, thogi).

acribillar: ntheki ([n]theki, ntheki).

levantar acta: huxunthuts'i (hñuxunthuts'i, nthuxunthuts'i).

actitud: 'mui (ar).

actividad: 'befi (ar) || nt'ot'e (el).

acto: nt'ot'e (el).

acto [obra de teatro]: nt'ot'e (ar).

actor: mämbate (ar).

actriz: mämbate (ar).

actuación: nt'ot'e (ar).

actual: nu'bya.

actualidad: nu'bya.

actuar: nt'ot'e (t'ot'e, t'ot'e).

acuclillarse: yuki (yuki, yuki).

acuchillar: ntheni (ntheni, ntheni).

acudir: tsoni (zoni, ts'oni).

acueducto: 'ranthe (ar).

acuerdo: nkohi (ar).

estar de acuerdo: mä hä || thädi hä.

acumular:ots'e (hñots'e, hñots'e).

acurrucar: jwits'i (jwits'i, nthits'i).

acusación: hmämbi (ar).

acusador: mämbate (ar) || ngaxte (ar).

acusar: kats'i (gats'i,gats'i).

achaque: hñeni (ar).

achatar: (m)pet'i (met'i, 'bet'i).

adaptación: nzäi (ar) || nzämbi (ar).

adaptar: nzäi (nzäi, nzäi) || nzämbi (nzämbi, nzämbi).

adelantarse: 'bet'o ('met'o, 'met'o).

adelantado: ndui || 'bet'o.

por adelantado: ndui || 'bet'o.

adelante: ir ngehnu || nunu.

¡adelante!: ¡gi thogi! || ¡gi 'bet'oge!

hacia adelante: nu ir ngehnu.

en adelante: ir ma'bu.

allá adelante: nunu || ir ngehnu.

el adelanto: ar 'met'o.

adelgazar: ts'ut'i (ts'ut'i, ts'ut'i).

adelgazarse: nts'ats'i (nts'ats'i, nts'ats'i).

ademán: 'ñäni.

además: 'ne || 'nehe || ademäs.

además de: ne nu || 'nehe nu || ademäs nu.

adentro: mbo.

estar adentro: 'o mbo ('ño mbo, 'ño mbo).

adepto: ndembate (ar).

aderezar: k'a'mi (k'a'mi, k'a'mi).

aderezo: k'a'mi (ar).

adeudado: tuthai.

adeudar: tuthai (nduthai, 'ruthai).

adherencia: nkwati (ar).

adherir: kwati (gwat'i, jwat'i).

adición: nthuts'i (ar).

adicionar: huts'i (hñuts'i, thuts'i) || toke (toke, 'roke).

adicto [a bebidas]: zisei (ar).

adicto a los libros: nuhe'mi (ar).

adiestrar: uti (uti, t'uti) p.p.

adiós [entre gente joven]: maje.

adiós [entre gente grande]: ntsenkwahu.

adivinar: pädi (bädi, mfädi).

adivinanza: mfädi (ar).

adivino: bädi (ar).

adjudicar: embi ar meti ('ñembi ar meti, 'ñembi ar meti). ar

administración: nxu (ar).

administrar: xu (xu, nxu).

admiración: 'yo (ar).

admirarse: 'yo ('yo, 'ño).

admisión: nthogi (ar).

admitir: hegi (hyegi, thegi) || kuku (kuku, kuku).

admitir [llevar, alcanzar]: tsudi

(zudi, ts'udi).

adobe: ñähai (ar).

adobera: nkähai (ar) || nt'ut'uñähai (ar).

adolecer: ndathi (ndathi, ndathi).

adolecerse de: ndathi nu || hñeni nu.

adolescencia [hombre]: nts'unt'u (ar).

adolescencia [mujer]: nxutsi (ar).

adolescente:  ts'unt'u (ar) nxutsi (ar).

¿[a]dónde?: ¿ho?; ¿hogem'bu?

adoración: ndäne (ar).

adorar: ndäne (ndäne, ndäne) ||

nzokwä (nzokwä, nzokwä).

adormecer: pähi (bähi, mbähi).

adormecido: mbähi (xi).

adornar: k'a'mi (k'a'mi, k'a'mi).

adorno: nk'a'mi (ar).

adquirir: hä (hñä, thä).

adquisición: nthä (ar).

adquisición, aprendizaje: hmeya (ar).

adrede: ts'u ar mui.

aduana: duanä (ar).

adulación: hñämansu (ar) || thumansu (ar).

adular: hñämansu (hñämansu, hñämansu) || thumansu (thumansu, thumansu).

adulterar: nts'okute (nts'okute, nts'okute).

adulterio: nthekunthäti (ar).

cometer adulterio: nthekunthäti (thekunthäti, thekunthäti).

adúltero: hyekunthäti (ar) || hekunthäti (ar).

adulto: ndo (ar) || dätä (ar).

advenedizo: bi hñäbojä.

adversario: kontra (ar).

advertir: 'ut'i ('ut'i, t'ut'i).

aeromozo(a): maxte jar oroplano (ar) || maxte jar nsanibojä (ar).

aeroplano: aroplano (ar) || nsanibojä (ar).

aeropuerto: ngú nsanioroplano (ar) || ngú nsanibojä (ar).

afección: hñeni (ar).

afectar: ts'oni (ts'oni, ts'oni).

afectivo: hne (ar).

afecto: hne (ar).

afeitar: äxi ('ñäxi, t'äxi).

afeitarse: äxi ('ñäxi, t'äxi).

hoja de afeitar: oha nt'äxi (ar).

afeminado: 'mehñä (xi).

aferrar: segura (segura, segura) pämunhño (bämunhño, 'bämunhño).

afición: 'befi (ar).

aficionado: pefi (ar).

afilar: täki, (däki, 'räki).

afiliarse a: hmunts'i (hmunts'i, hmunts'i).

afinar: ts'uki (ts'uki, ts'uki).

afinidad: nthe (ar).

afirmar: mämunhño (mämunhño, hmämunhño).

aflicción: dumui (ar).

afligir: unte (unte, t'unte).

afligirse, estar afligido: tsuni ar dumui (zudi ar dumui, nzudi ar dumui).

aflojar(se): käti (gät'i, jät'i) || xot'i (xot'i, sot'i).

afluencia: xingu.

afuera: nthi.

agencia de viajes: ngú ya boni (ar).

agente de policía: nzut'ubi (ar).

ágil: xindo'yo (ar).

agilidad: xindo'yo (ar).

agacharse: yuki (yuki, yuki) || 'ñani ('ñani, 'ñani).

agarradera: hmihi (ar).

agarrar: mihi (mihi, hmihi) || hä (hñä, thä) || pent'i (ment'i, 'bent'i) || ju (gu, nju)

agasajo: hnumansu (ar).

agitar: 'ñäni ('ñäni, 'ñäni).

agitar [ropa o tela]: jwät'i (jwät'i, jwät'i).

agonía: nedu (ar).

agonizante: nedu (ar).

agonizar: nedu (nedu, nedu).

agostar: 'ot'i ('yot'i, t'ot'i).

Agosto: hñethe (ar) || Agosto (ar).

agotarse: xa (xa, xa).

agradable: haxumhai (xi).

[muy] agradable: xi nan haxumhai.

agradar: haxumhai (hyaxumhai, thaxumhai).

agradecer: jamädi (jamädi, jamädi).

agradezco, gracias: xi di jamädi.

muchas gracias: xi di jamädi || di jamädi xingu.

se lo agradezco mucho: xi di di jamädi  || di jamädi xingu || di xi di jamädi xingu.

agradecimiento: jamädi (ar).

agrandar: ndätä (ndätä, ndätä).

agravar(se): nts'edi (nts'edi, nts'edi).

agraviar: ñäman'ñu (ñäman'ñu, hñäman'ñu).

agravio: hñäman'ñu (ar).

agredir: tsanı (zani, ts'ani) taki (daki, 'raki).

agregar: huts'i (hnuts'i, thuts'i).

agresión: hñäman'nu (ar).

agresivo: ndäne (ar) || nduxte (ar).

agresor: ndäne (ar) || nduxte (ar).

agricultura: 'mot'i (ar).

agrietarse. t'it'i (t'it'i, t'it'i).

agrio: ixki (xin) || ñixt'i (xin) || 'ñixi (xin).

agruparse: hñunta (hñunta, hñunta) || hmunts'i (hmunts'i, hmunts'i).

agua: dehe (ar).

agua alcalina, picosa o salada: ithe (ar).

agua bendita: jäpudehe (ar).

agua caliente: pathe (ar).

agua cocida: ndäthe (ar).

agua cruda, escasez de agua: 'ñäthe (ar).

agua de masa: nsifi (ar).

agua de nixtamal: ginäni (ar).

agua dulce: uthe (ar).

agua estancada en la piña del maguey que se deja de raspar: gihñäfi 'wada (ar).

agua fresca: xathe (ar).

agua fría: tsethe (ar).

agua hervida: ndäthe (ar).

agua honda: hethe (ar) || hñei dehe (ar).

agua muy dulce: na uthe (ar).

agua natural: nä'ä is ar dehe (ar).

agua negra: 'bodehe (ar) || 'bothe (ar) || pothe dehe (ar).

agua que se filtra: poho (aire) || boho (ar).

agua rebotada: munts'i (ar) || munts'udehe (ar).

agua salada: uxkudehe (ar).

agua sucia: ts'othe (ar).

agua sucia con tierra: methe (ar).

agua tibia: panthe (ar) || mpangudehe (ar).

corriente de agua, creciente de agua: nzothe (ar).

charco de agua o jaguey: mothe (ar).

aguacatal: mbots'a'ni (ar).

aguacate: ts'a'ni (ar).

aguacate tierno: k'eguts'a'ni (ar).

aguacero: dä'ye (ar).

aguado: deke (xi).

aguador: denthe (ar) || 'yai (ar).

aguamiel: t'afi 'wada (ar).

aguantar: tseti (zeti, ts'eti).

aguar: thänts'i (thänts'i, 'ränts'i).

aguardar: to'mi (do'mi, 'ro'mi).

aguardiente: pathe (ar) || 'ñithi (ar) || binu (ar).

agudeza: ts'umhñä (ar).

agudo: nts'u.

aguijar: nsunu (nsuni, nsuni).

aguijón: nts'ä (ar) p.p.

águila: nxuni (ar).

águila prieta: pothe nxuni (ar) || 'bonxuni (ar).

aguja: 'yofni (ar).

aguja de arria: dätä 'yofni 'rozä (ar) || dä'yofni (ar).

agujerado [en un espacio vertical]: 'ñoki (xi).

agujerado [de boca hacia arriba refiriéndose en un piso]: 'ots'i (ar).

agujerear: oki ('ñoki, 'ñoki) || heki (hñeki, theki) || hets'i (hñets'i, thets'i).

agujero: oki (ar) || 'ots'i (ar).

agujeta: nt'e'mi (ar).

ahí: nunu.

ahijado: 'rets'i (ar).

ahincar(se): nsoni (nsoni, nsoni).

ahogado [en el agua]: njät'i (ar) || nzothe (ar).

ahogado [de la comida]: njät'i (ar).

ahogar(se) [en el agua]: njät'i (njät'i, njät'i) || nzothe (nzothe, nzothe).

ahondar(se): he'mí (he'mí, the'mi) || xe'mi (xe'mi, se'mi) || het'i (het'i, thet'i).

ahora: nu'bya.

ahora mismo: nu'bya.

ahora bien: ar za.

por ahora: pos nu'bya.

marido: (n)jut'u'yuga ([n] jut'u'yuga, (n) jut'u'yuga).

ahorcadero: njut'u'yuga (jar).

ahorrar: kwati ([n] kwati, [n] jwati).

ahorrativo: kwatute (ar).

los ahorros: ya njwatubojä.

ahuecar: 'bo'mí ('bo'mí, bo'míp.p.

ahumar(se): zimfi (zimfi,zimfi).

ahuyentar: nkui (nkui, nkui).

airado: mbokwe (ar).

airarse: mbokwe (mbokwe, mbokwe).

mal aire: ts'ondähi (ar).

aire que sopla en distintas direcciones: mat'undähi (ar).

al aire libre: ndähi nthi.

airear: ent'undähi ('yent'undähi, t'ent'undähi)

airoso: 'yomundähi.

aislamiento: nt'ege (ar).

aislar(se): 'wege ('wege, nt'ege).

ajedrez: ajedres (ar).

ajeno: hi ar meti || aheno.

ajetrearse: nsoni (nsoni, nsoni).

ajo: axo (ar).

ajolote: nzukwai (ar).

ajustado: tsudi (ar); ar za.

ajustar(se): tsudi (zudi, nzudi).

ajuste: ntsudi (ar).

al [+ infinitivo]: 'bu ya.

ala: jwa (ar).

ala [de un sombrero]: nxiki (ar).

alabanza: jhñä (ar) || nsadi (ar).

alabar: xadi (nxadi, nsadi).

alacrán: penzu (ar).

alambre: alambre (ar).

alambre de púas: nts'ä alambre (ar).

alameda: mbozá (ar).

álamo: xäntho (ar) || alamo (ar).

alarde: ndäse (ar).

hacer alarde de: nt'ot'e ndäse (nt'ot'e ndäse, nt'ot'e ndäse).

alargar: jui (jui,  jui) || maki (maki, hmaki).

alarido: hmafi (ar) || hmat'i (ar).

alarmar(se): 'wipi ar mui ('wipi ar mui, 'wipi ar mui).

alazán: thents'ufani (ar).

alba: hats'í (ar).

albañil: hyongú (ar) || hyokungú (ar).

albaricoque: ixi (ar).

libre albedrío: nt'uni hne (ar).

alberca: mothe nsaha (ar).

albergar(se): oxi ('ñoxi, 'ñoxi).

albergue: ngú 'mui (ar).

amanecer: hats'i (ar) p.p.

alborotar: ñähni (ñähni,hñähni).

alboroto: hñähni (ar).

álbum: njwatunzatho (ar).

álbum de recortes: njwatunthets'i (ar).

albur: txalá (ar).

alcahuete: zipate (ar).

alcalde: däts'ut'ibi (ar).

alcance: tsudi (ar).

al alcance de: (n)tsudi nu (ar).

alcance de la vista: ntsoni hnu.

alcance del olor. ntsoni ñuni (ar).

alcance del oído: ntsonint'odé.

alcancía: ts'udibojä (ar) || njwatubojä (ar).

alcanzar: tsudi (zudi, ts'udi).

llegar a [arriba]: tsots'e (zots'e, ts'ots'e).

alcohol: pathe (ar) || 'ñithi (ar) || binu (ar).

aldea: t'olo hnini (ar) || t'olo 'mui (ar).

alear: fet'i (fet'i,fet'i).

aledaño: ngäts'i (ar) || nzot'e (ar)

alegar: ñäne (ñäne, ñäne).

alegrar, poner contento o alegrarse: johya (njohya, njohya).

alegre: johya (ar).

alegría: njohya (ar).

alejado: ya'bu (ar).

alejar(se): tsogi (zogi, ts'ogi).

alelar: dondo (ndondo, ndondo) xongo (nxongo, nxongo).

alentar(se): juxuhñä (guxuhñä, njuxuhñä).

alerta: njapukaso (ar).

aletear: fet'i (fet'i, fet'i).

aleteo: 'bet'i (ar).

alevosía: kate (ar).

alevoso: 'yot'ukate (ar).

alfabetizar: uti (uti, t'uti).

alfabeto: nt'ot'i nsadi (ar).

Alfajayucan [municipio del estado de Hidalgo]: Nxam(ä)ti.

alfarería: 'bats'oe (la).

alfarero: 'yot'uts'oe (ar) || hyokuts'oe (ar).

alfiler: 'not'e (ar) || 'no'mi (ar).

alfiler de seguridad: 'not'e (ar) Il 'no'mi (ar).

alfiletero: nt'ut'u'not'e (ar) || nt'ut'u'no'mi (ar).

alfombra: njo'mi (ar).

al fondo: nu mbo.

algarabia: nt'ot'i hñähni (ar).

álgebra: 'bebé (ar).

algo: 'na ll 'naxtui.

algo por el estilo: 'na komongu'ä.

algodón: nda (ar).

alguacil: ndä (ar).

alguien: 'na.

algún, alguno, alguna: 'na.

algunos: 'ra.

algunas veces: 'ra ya pa || ya' nandi.

alhaja: na nzatho (ar).

aliado, alianza: hmuts'ujä'i pa nt'ot'e xin hño (ar).

alias(se): hmunts'ujä'i pa nt'ot'e xin hño (hmunts'ujä'i pa t'ot'e xin hño, hmunts'ujä'i pa t'ot'e xin hño).

alicates: t'olonts'its'i (ar).

aliciente: nthokunjapu'befi (ar).

alienar: 'rats'i ('rats'i, 'rats'i).

aliento: njuxuhñä (ar).

alienta: njuxuhñä (ar).

dar aliento a: uni ar njuxuhñä nu.

sin aliento: otho ar njuxuhñä.

aligerar: xindo'yo (nxindo'yo, nxindo'yo).

alimentar: 'wini ('wini, t'ini).

alimento: hñuni (ar) || nzaki (ar).

aliñar: kwäni (kwäni, kwäni).

aliño: kwäni (ar).

alisar(se): täki (däki, 'räki).

alistar: huts'i (hnuts'i, thuts'i).

alistarse: nthuts'i (thuts'i, thuts'i).

aliviar(se): pengi (mengi, mengi) || thits'i (dits'i, ndits'i).

alivio: mengi (xi) || thits'i (ar).

alma: anxe (ar).

almacén: ngú njwati (ar).

almacenar: kwati (kwati,njwati).

almirante: ndä ntsa (ar) p.p.

almohada: nthux(u)ñä.

almohadas: ya nthuxuñä.

almorzar: nzim(u)xudi (nzim[u]xudi, nzim[u]xudi).

almuerzo: nzim(u)xudi (ar)

alocar: xongo (nxongo, nxongo) || dondo (ndondo, ndondo).

alocado: xongo (xin) || dondo (xin).

alquilar: hmihi (hmihi, hmihi).

apartado: hmäki (ar) || ya'bu (ar).

alquiler: hmihi (ar).

de alquiler: ar hmihi.

alrededor: ñäni (ar).

alrededor de: jar ñäni ar.

los alrededores: ja ya ñäni.

dar de alta, darse de alta: nt'uni boni (nt'uni boni, nt'uni boni).

altanero: 'ñets'i (ar).

altar: ntsaya kwä (ar).

altavoz: hñä nts'edi (ar).

alterar(se): mpati  (mpati, 'bati).

altercar: ntuhni  (ntuhni, ntuhni).

alternativa: mpati (ar).

altibajo:ents'i (ar).

altiplanicie: hñaki hñets'i mbots'i (ar).

altitud: hñets'i (ar).

altivo: 'ñets'i (ar).

alto: hñets'i (xi) || maki (xi).

¡alto!: ¡'bai!

hacer alto: hets'i (hets'i, thets'i).

pasar por alto: sats'i (sats'i, sats'i).

altura: hñets'i (ar).

alumbrado: ñot'i (ar).

alumbramiento: ñot'i (ar).

alumbrar: yot'i (yot'i, yot'i) || tsoke (tsoke, ts'oke) || hats'i (hats'i, thats'i) || jwexki (jwexki, jwexki).

alumno: xadí (ar).

la alza: ar njuts'i.

alzar: juts'i (guts'i, njuts'i).

alzar un poco: juts'i 'naxtui (guts'i 'naxtui, njuts'i 'naxtui).

allá: nunu || ir ngehnu.

allanar: ts'uki (ts'uki, ts'uki).

allegado: getu'bu.

allegar: zoté (zote, ts'ote).

allende: nu'bu ir nge'bu p.p.

allí: nunu.

por allí: nu'bu.

allí también: 'ne'bu || nunu 'nehe.

de allí: gem'bu.

ama de casa: 'behñä ngú (ar).

amable: hogumui (ar).

amado: nhe (ar).

amador: hne (ar).

amaestrar: xahni (xahni, sahni) || uti (uti, t'uti).

amagar: ngwet'i (ngwet'i, ngwet'i).

amago: ngwet'i (ar).

amamantar: tsuti (tsuti, ts'uti).

amamar: tsukwi (tsukwi, ts'ukwi).

amanecer: hats'i (hyats'i, thats'i) || neki (neki, neki).

¿cómo amaneció usted?: ¿temu xki hats'i?

amanerado: nt'ot' u'ye (ar).

amansar: zänt'i (zänt'i, zänt'i).

amante: xähi (ar).

amar: mädi (mädi, hmädi).

amargar(se): njuts'i (njuts'i, njuts'i).

amargo: njuts'i (xi) || nju (xi).

amargura: nju (ar).

amarillo: k'axt'i (ar).

amarrar: tut'i (dut'i, 'rut'i) || thät'i (dät'i, 'rät'i) || xot'e (xot'e, sot'e).

amarrar animales: thät'i (dät'i, 'rät'i).

amasar: pant'i (mant'i, 'bant'i).

ambición: hne (ar).

ambiguo: ts'omfeni (ar).

ámbito: xeni (ar).

ambos: gatho yoho || yoho.

ambulancia: bojä dathi (ar).

Amealco: Nsantumuriya.

amén: da nja'bu.

amenaza: ngwet'i (ar).

amenazar: ngwet'i (ngwet'i, ngwet'i).

ameno: haxumhai (xi).

americano: amerikano (ar). (ar)

ametralladora: nzafi (ar) || metrayadora (ar).

amiba: zu'ue hñeni (ar).

amiga: mpädi (ar).

amigdalitis: 'u'yuga (ar).

amigo: mpädi (ar).

amistad: hne (ar).

amnistía: mpumbini hñäki (ar).

amo: hmu (ar).

amojonar: ntheki (ídem, ídem).

amontonar, plegar: munts'i (munts'i, hmunts'i) || mundo (mundo, hmundo) | muhni (muhni, hmuhni).

amor: hmäte (ar).

amor propio: hnese (ar).

por amor de: ar hne nu.

amoratado: moji (xi) || k'ant'i (xi).

amordazar: ntsatune (ntsatune, ntsatune).

amoroso: hogumui (ar).

amortiguador: mortigwador (ar).

amortiguar: mortigwa (mortigwa, mortigwa).

amortizar: njut'i thai (idem, idem).

amotinar: xaxi (xaxi, xaxi).

amotinarse: nangi (nangi, hnangi).

amparar(se): fats'i (mats'i, 'bats'i).

amparo: 'bats'i (ar) || mfats'i (ar).

ampliación: maxt'i (ar) || nxidi (ar) || xiki (ar).

ampliación de carretera, calle: maxt'i (ar) || nxidi (ar).

ampliar: (maxt'i, maxt'i hmaxt'i) || xoki (xoki, soki) || xiki (xiki, siki).

amplio: maxt'i (xi) || xogi (xi) || nxidi (xi).

amplitud: maxt'i (ar) || nxogi (ar) || nxidi (ar).

ampolla: nduxt'i (ar).

ampollar(se): duxt'i (duxt'i, duxt'i).

ampula: de'muxi (ar).

amputar: tseki (zeki, ts'eki).

amurallar: tots'e (dots'e, 'rots'e). anales: ya xeni nthuts'i nthogi.

analfabetismo: hingi pädi nt'ot'i (ar).

analfabeto: hingi pädi ar nt'ot'i (ar).

análisis: hnú (ar).

analizar: nú (nú, hnu).

anaranjado: thents'i (ar) (xin).

anatomía de personas y animales: ndo'yo nxoge (ar).

anca: nthudi (ar) || hñamfo (ar).

anciana: dätxu (ar).

ancianidad: ndo (ar) || nxita (ar).

ancianito: tsixita (ar).

anciano: xita (ar).

anchar: xiki (xiki, siki).

ancho: nxidi (ar).

largo: ma (xi) maki (xi).

anchura: nxidi (ar).

andamio: 'rede zá (ar).

andar: 'yo ('ño, 'ño).

andar lejos de tierra propia: nani (nani, hnani).

andar de pie: 'yogwa ('ñogwa, 'ñogwa).

andar vestido de la cintura hacia abajo: kode (gode, jode).

apellidar: mboxuthuhu (mboxuthuhu, mboxuthuhu).

apellido: mboxuthuhu (ar).

apenar:  dumui  (ndumui,ndumui) || penä  (penä, penä).

apenas: penä.

apéndice: ntoke (ar) || 'roke ar).

apendicitis: hñeni mui (ar).

apercibirse: bembi  (bembi,fembi).

aperitivo: ngäthu (ar).

apertura: nxogi (ar).

apestar: yuni (ñuni, ñuni) || nxä (nxä, nxä).

apestoso: ñuni (ar) || nxä (ar).

apetecer: ne (ne, hne).

apetito: hne (ar) tumunthu (ar).

tener apetito: tumunthu

(ntumunthu, ntumunthu).

apiadarse: jweki (jweki, theki).

andar a pie: 'yogwa ('ñogwa,

'ñogwa).

apiñarse: munts'i  (munts'i,

hmunts'i).

aplacar: tu'mi (tu'mi, tu'mi).

aplanar: heki (heki, theki).

aplanchar: kongi (kongi, kongi)

II tsuki (ts'uki, ts'uki).

aplastar(se): xut'i (xut'i, sut'i).

aplastar con el pie: ne'mi

(ne'mi, hne'mi).

aplaudir: pet'u'ye (met'u'ye,

'bet'uye).

aplauso: 'bet'uye (ar).

aplazar: kats'i (gats'i, jats'i).

aplicación: nt'uni (ar) II nt'udi

(ar) nt'uti (ar).

aplicado: timfeni (ar).

apocado(a): tx'utho hne (ar).

apocar: tx'uki (tx'uki, tx'uki).

apodar: nthombuthuhu (ídem,

ídem).

apoderado: ndä (ar). a

apoderarse de: embi ar meti nu.

apodo: nthombuthuhu (ar).

apogeo: nts'ä (ar).

aportación: nt'uni (ar),

aportar(se): uni (uni, t'uni).

apostar: huts'i  (hñuts'i,

nthuts'i).

apoyar(se):  fats'i (mats'i, 'bats'i).

apoyo: 'bats'i (ar) II mfats'i.

apreciar: nthuxunjut'i (nthuxunjut'i, nthuxunjut'i) || emunsu  ('ñemunsu,

t'emunsu).

aprecio: nthuxunjut'i (ar) || t'emunsu (ar).

aprehender: mihi (mihi, hmihi)

Il ju (gu, nju) || miti (mit'i, hmit'i).

aprehensivo: bizu (ar).

apremiar: dut'i (duti, 'ruti) Il

xoní (xoní, soní).

apremio: nthuts'i njut'i (ar).

aprender: meya (meya, hmeya).

aprendiz: meya (ar).

aprendizaje: hmeya (ar).

apresar: ent'ufadi ('yent'ufadi, t'ent'ufadi).

apresuradamente: tihi (ntihi, ntihi)

apresurarse: tihi (ntihi, ntihi).

apretado: ndu (ar).

apretar: dut'i (dutí, 'rut'i) || ts'its'i (ts'its'i, nts'its'i).

apretar con la mano: mit'i (mit'i, hmit'i).

apriétalo bien: dut'i xi hño || ts'its'i xi hño II mit'i xi hño.

apretón: 'ruti (ar) || nts'its'i (ar) II hmit'i (ar).

aprieto: nsoni (ar) p.p.

aprisa: ngut'ä || 'nihi || nsoni || tihi || nixtri.

aprobación: ntsa (ar).

aprobar: tsa (za, ts'a).

apropiado: embi ar meti.

apropiar: embi ar meti ('ñembi ar meti, 'ñembi ar meti).

a propósito: ts'u ar mui.

aprovechar(se): japu'befi (japu'befi, japu'befi).

aproximado: tsoni (ar).

aproximar(se): tsoni  (zoni, nzoni).

aptitud: timfeni (ar).

apto: timfeni (ar).

apuesta: nthuts'i (ar).

apuesto: k'a'mí (ar).

apuntador: 'ñäxute (ar).

apuntar [afinar la puntería]: äts'i ('ñäts'i, nt'äts'i).

apunte [afinar la puntería]: nt'äts'i (ar).

apunte [de un esbozo]: nthuts'i (ar)

apurado: xoní (xi).

apurarse: nixtri (nixtri, nixtri) || xoni (xoni, xoni) || tihi (ntihi, ntihi).

apuro: nt'ot'e ngut'ä (ar).

aquejar: keha (keha, keha) || dänts'i (ndänts'i, ndänts'i).

aquel, lla. [retirando y fuera de

la vista]: nu'ä || ge'ä.

aquellos, llas. [retirando a la

vista]: nuyu || gehyu.

aquellos, llas. [retirado y fuera

de la vista]: nu'u || ge'u.

aquí. nugwa ll gekwa.

aquí y allá: nugwa ne nunu.

aquí también: nugwa 'nehe.

aquietar: jwets'uhñäki (jwets'uhñäki, thets'uhñäki).

arado: t'abi (ar).

arancel: he'mi njut'i (ar).

araña: mexe (ar).

araña grande: dätä mexe (ar) || dämuxe (ar).

araña prieta: pothe mexe (ar) ||  'bomuxe (ar).

araña  rojinegra, araña de color amarillo negro: thents'umexe (ar) bindomexe (ar).

araña zancuda: tanguramexe (ar).

arañar: xet'i (xet'i, set'i).

arar: wähi (wähi, hwähi) || futs'i

(futs'i, mfuts'i) || fo”mi (fo'mi, mfo'mi).

árbitro: ndä (ar).

árbol: zá (ar).

árbol grande: dätä zä (ar) || däzá (ar).

árbol de navidad: zá "mui (ar).

arboleda: mbozá (ar).

arbusto: 'bai (ar)

arca: dätä kaha (ar) || däkaha (ar) || motsa (ar) || kaha animä (ar).

arcaico(a): hingi njapu 'befi || mahä'mu || ma 'met'o.

arcano(a): hingi mfädi (ar).

arco iris: nsä'mi 'bejini (ar).

archipiélago: zabi (ya).

archivar: kwati (kwati, jwati).

archivo: njwati (ar).

arder: the (nde, nde) || zo (nzo, nzo).

ardid: zipate (ar).

ardiente: nzo (ar).

ardilla: mindó (ar).

ardor: 'ñit'i (ar) || nzo (ar).

arduo(a): nan hñembi (xi).

área: 'meni (ar).

arena: 'bomu (ar).

Arenal [un municipio del estado de Hidalgo]: M'omu (ar).

arete: nts'unigu (ar).

argamasa: meskla (ar) || nthänts'i (ar).

argolla: tsant'ubojä (ar).

argüir: hats'i (hats'i, thats'i).

argumentar: beni (mbeni, mbeni).

argumento: hogumfeni (ar).

aridez: 'yoñhai (ar) || 'yot'uhai (ar).

árido: 'yoñhai (ar) || 'yot'uhai (ar).

arisco: nzadi (xi).

aritmética: 'bedé (ar).

arma: bojä (ar).

arma de fuego: nzafi (ar).

alzarse en armas: mpats'ubojä (mpats'ubojä, mpats'ubojä) || mpats'unzafi (ídem, ídem).

sobre las armas: ja ya bojä.

armadillo: nk'inkwa (ar).

armado: mfots'ubojä (ar).

armar: uti ('yuti, t'ut'i).

armarse: mfots'ubojä (mfots'ubojä, mfots'ubojä).

armario: njwati (ar).

armazón: nt'uti (ar).

armazón de madera: nt'ut'uzá (ar).

armazón de metal: nt'ut'ubojä (ar).

armonía: hogumui (ar).

armónico: hogumui (ar).

aro: tsant'i (ar).

aroma: hoguñuni (ar).

arpa: dätá 'bida (ar). ñ

arpón: 'yofni nthuts'i (ar).

arquear: sä'mi (sä'mi, sä'mi).

arqueología: nsadi nt'ot'e ma hä'mu (ar).

arquitecto: hyongú (ar) || hyokungú (ar).

arquitectura: thongú (ar) || nthokungú (ar).

arraigarse: nxangu'yu (nxangu'yu, nxangu'yu).

arraigado: nxangu'yu (ar).

arrancar(se): k'uts'i (k'uts'i, nk'uts'i).

arranque de un automóvil: 'ño (ar).

arranque de una planta: k'uts'i (ar).

arrasar: ñuti (ñuti, hñuti).

arrastrar: jut'i (gut'i, njut'i).

arrastre: njut'i (ar).

arreada: nsungumeti (ar).

arrear: nsungumeti (nsungumeti, nsungumeti).

arrebatar: mbokwe (mbokwe, mbokwe) || nkwe (nkwe, nkwe).

arreciar: zedi (zedi, zedi).

arreglar: hoki (hoki, thoki).

arreglo: nthoki (ar).

arremangar: pants'í (mants'i, 'bants'í) || xänts'í (xäntsí, sänts'i).

arremeter: taki (daki, raki).

arremolinarse: nxedi (nxedi, nxedi) || mfonthai (mfonthai, mfonthai).

arrendar: hmihi (hmihi, hmihi) Il renta (renta, renta).

arrepentimiento: mbeni (ar).

arrepentirse: mbeni (mbeni, mbeni).

arrepentirse de haber regalado

algo: mbeni (mbeni, mbeni) || hyoke (hyo ke, thoke).

arrestar: mfadi (mfadi, mfadi).

arresto: mfadi (ar).

arriba: maxots'e || ma ñä.

allí arriba: nunu ma xots'e || nunu ma ñä.

boca arriba: mpits'i.

de arriba abajo: ma ñä ma dui.

arriero:endu (ar).

arriesgar(se):ent'i ('ñent'i, "ñent'i).

arrimado: ngwat'i (ar) || nzoho (ar).

arrimar(se): jot'i (got'i, njot'i) || kwati (kwati, jwati).

arrinconar: muts'i (muts'i, hmuts'i).

arrodillarse: ndänduñähmu (ndänduñähmu, ndänduñähmu)

arrogancia: 'ñets'i (ar) || nt'ets'i (ar).

arrogante: 'ñets'i (ar).

arrogarse: 'ñets'i (ídem, ídem).

arrojar: ei ('yei, t'ei).

arrojar en el piso: 'bo'mi ('bo'mi, 'bo'mi).

arrojo: nt'ent'i (ar).

arrollar:  pánts'i  (mánts'i, 'bánts'i).

arropar: hñe (hñe, nthe).

arrostrar: hñanduwi (hñanduwi, hñanduwi).

arroyo: hñe (ar).

arroz: arros (ar).

arruga: nuxki (ar) || 'bahni (ar).

arrugado: nuxki (xi) || 'bahni (xi).

arrugar(se): nuxki  (nuxki, hnuxki) || 'bahni ('bahni, 'bahni).

arruinar [una casa]: text'i (dext'i, 'rext'i) || yot'e (yot'e, yot'e).

arrullar:  kabätsi (gabätsi, njabätsi).

arrullo: jabätsi (ar).

arte: nt'ot'e (ar).

bellas artes: ngú nt'ot'e.

artefacto: nt'ot'e (ar).

arteria: dätä 'ñuji (ar).

artesanía: nt'ot'u'ye (ar).

artesano: 'yot'u 'befi 'ye (ar).

articulación: ntokundo'yo (ar).

artículo: xeni nthuts'i (ar).

los artículos de manicura: ya mahyoni pa 'ye.

artificial: nt'ot'u'ye (ar).

artista o cantante: duhu (ar).

artista [en general]: 'yot'ute (ar).

artista, dibujante: hyokujt'i(ar).

artritis: nzomui (ar).

asa: hmihi (ar) || njuts'i (ar).

asado: nthäxi (ar).

asaltar:  k'onts'i  (k'onts'i,k'onts'i)

asamblea: hmunts'i (ar) || hñunta (ar).

asar: häxi (hñäxi, thäxi).

ascender: pots'e  (bots'e, mbots'e).

ascensión: mbots'e (ar).

ascensor: njuts'i (ar) || nju'mi (ar).

asco: (n)ts'o (ar).

dar asco: ungar nts'o.

ser un asco: nt'ot'e 'nar nts'o.

asegurar(se): mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni) || segura (segura, segura).

asemejar(se): heki (heki, theki).

asentadera: nthudi (ar) II xiji (ar).

asentaderas: nthudi (ya) || xiji (ya).

asentar: exuthuhni ('ñexuthuhni, t'exuthuhni).

aserrar: heki (hyeki, theki) || hets'i (hyets'i, thets'i).

aserrín: ngunt'uzá (ar).

asesinar: hote (hñote, hñote).

asesinato: ntho(te) (ar).

asesino: hyote (ar).

aseveración: hmämukwäni (ar).

aseverar: mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni).

asestar: umbi (umbi, t'umbi) || k'ahni (k'ahni, k'ahni).

asfixiar: njät'i (njät'i, njät'i).

así: njawa || nja'bu || njanu.

asidero: hmihi (ar).

asiduo(a): nzäm'bu || jat'o.

asiento: thuhni (ar).

¡tome usted asiento!: ¡gi hñä ar thuhni!

asignación: nt'uti (ar).

asignar: uti (uti, t'uti).

asilar: oxi ('ñoxi, 'ñoxi).

asilo: ntsaya (ar).

asimilarse: heki (heki, theki).

asimismo: 'nehe.

asir: hä (hñä, thä) || mihi (mihi, hmihi).

asistencia: nkwat'i (ar).

asistir: kwat'i (gwat'i, ngwat'i).

asistir a la escuela: kwat'i jar skwela.

asno: burru (ar).

asociado: hñunta (ar).

asociarse: hñunta (hñunta, hñunta).

asolar [o destruir]: yot'e (yot'e, yot'e) || text'i (text'i, 'rext'i).

asolear: ot'i (ot'i, t'ot'i) || ini (ini, t'ini).

asomar(se): k'äts'i (k'äts'i, k'äts'i).

asombrar(se): xuhmi (xuhmi, xuhmi) || 'yo ('yo, t'o).

asombro: mbidí (ar) || 'yo (ar) || t'o (ar).

asordar: ngogu (ngogu, ngogu).

aspar: pont'i (pont'i, 'bont'i).

aspecto: nthe (wi) (ar).

aspereza: nzadi (ar) || nza'mi (ar).

asperjar: hmäts'i (hmäts'i, hmäts'i) || jwiti (jwiti, thiti).

asperjar agua con la boca: jwiti (jwiti, thiti).

áspero: nzadi (xi).

aspirador: njuxuhñä (ar).

aspirante: ne (ar).

aspirar: juxuhnä (guxuhnä, juxuhñä).

aspirina: 'ñithi (ar) || aspirinä (ar).

asqueroso(a): nts'o (ar).

asta: makunts'äzá (ar).

astilla [de madera]: nxot'uzá (ar) || xokuzá (ar).

astilla: nxot'e (ar).

astillero: nt'ot'umotsa (jar).

astro: tsohó (ar).

astrología: hnutsohó (ar).

astrólogo: bädi 'mui ya tsohó (ar).

astucia: hyate (ar) || thate (ar), astuto(a): hyate (ar).

asumir: hä (hñä, thä).

asunción: nthä (ar).

asustadizo: mbidí (ar).

asustar(se): pidí (bidí, 'bidí).

atacar: taki (daki, 'raki).

atajar: 'wege ('wege, t'ege).

atajo: nt'ege (ar).

atañer: embi ar meti ('ñembi ar meti, 'ñembi ar meti).

ataque: 'raki (ar).

atar: xot'e (xot'e, sot'e) || tut'i (dut'i, 'rut'i) || thät'i (dät'i, 'rät'i).

atarantar: ndondo (ndondo, ndondo) || nxongo (nxongo, nxongo).

atardecer: ndé (ndé , ndé).

atareado: nt'ungut'eni (ar) || nt'ungu'befi (ar).

atarear(se): nt'ungut'eni (nt'ungut'eni, nt'ungut'eni) || nt'ungu'befi (ídem, idem).

atascadero: mfots'i (ar).

atascar(se): fots'i (mfots'i, mfots'i).

ataúd: kaha animä (ar).

ataviar: hoki (hoki, thoki) || hoki (nyoki, thoki).

atavío: k'a'mi (ar).

ateísmo: ts'o'ñu (ar).

ateísta: denuts'o'ñu (ar).

atención: njapukaso (ar).

en atención de: ar njapukaso nu.

llamar la atención: xifi xi hño (xifi xi hño, sifi xi hño).

atender: ote ('yote, t'ote) nu (nu, hnu).

atentado: bepute (ar) || mfe (ar).

atentamente: njapukaso (ar).

atentar: pe (de, fe).

atento: njapukaso (ar).

atenuar: tx'uki (tx'uki, tx'uki).

aterrar: ntsu (ntsu, ntsu) || käi (gäi, ngäi).

aterido: tumustse (dumuntse, dumuntse).

aterrizaje: ngäi (ar).

aterrizaje forzoso: ngäi xi hñei (ar).

aterrizar: käi (gäi, ngäi).

atestiguar: ungunt'ode (ungunt'ode, t'ungunt'ode).

atestado: nuts'i (xin).

atiborrar: nuts'i xingu (ñuts'i xingu, nuts'i xingu).

atiesar: za'mi (za'mi, za'mi).

atinar: ät'i ('ñät'i, t'ät'i) || k'ahni (k'ahni, k'ahni).

atisbar: handi xi hño (hyandi xi hño, thandi xi hño).

atisbo: thandi xi hño (ar).

atizar: jots'i (gots'i, njots'i).

atleta: nixtri (ar).

ser un atleta: nt'ot'e hnixtri (nt'ot'e hnixtri, nt'ot'e hnixtri).

atletismo: hnixtri (ar).

atole: t'ei (ar).

atole de aguamiel: t'ei t'afi 'wadá (ar).

atolondrado: xi nan 'yo.

atollarse: fots'i (mfots'i, mfots'i).

atorar(se): 1° taki (daki, 'raki) || 2° hut'i (hyut'i, thut'i) || 3° tots'i (dots'i, dots'i).

atosigar: ho kor 'nithi (hyo..., tho…) || uni (uni, t'uni).

atracarse: ñiñä (ñiñä, hñiñä) || k'onts'i (ídem, ídem).

atracción: ts'edi (ar) || tsedi nju (ar).

atracciones: ts'edi (ya).

atractivo: ju (gu, nju) || mihi (mihi, hmihi).

atraer: ju (gu, nju) || mihi (mihi, hmihi).

atrancado: 'rots'e (xi) || 'rohni (xi).

atrancar: tots'e (dots'e, 'rots'e) || tohni (dohni, 'rohni ).

atrapar: ju (gu, nju) || huts'i (hyunts'i, thuts'i) || kä'mi (gä'mi, jä'mi).

atrás: ir mote mot || jar xutha.

aquí atrás: nuwa ir mote || nuwa jar xutha.

hacia atrás: ir mote || ir ngekwa.

atrasado [de tiempo]: 'befa.

atrasar: 'befa ('mefa, 'mefa).

atraso: 'befa (ar).

atravesado: nani (ar).

atravesar [una cosa de lado a lado]: nani (nani, hnani).

atravesar [de un lugar a otro]: 'rats'i ('rats'i, 'rats'i) || thogi (thogi, thogi).

atreverse:  'nent'i ('nent'i, nt'ent'i).

atrevido:ent'i (ar).

atrevimiento: nt'ent'i (ar).

atribuir: uni ar za (uni ar za, t'uni ar za).

atributo: metise (ar).

atrocidad: ts'onte (ar).

atropellar: mfets'e (mfets'e, mfets'e).

atroz [animal]: ts'ometi (ar).

atroz [ser humano]: ts'ojä'i (ar).

atún: bindo jwä (ar).

audacia: nt'ent'i (ar).

audaz:ent'i (ar).

audiencia: nt'ode (ar).

audífono: nt'oxugu (ar).

auge: nte (ar) || nts'ä (ar).

augurio: mbeni (ar) || hnoni (ar).

aula: ngú nt'uti (ar) || ngú nsadi (ar).

aullar: mafi (mafi, hmafi).

aumentar: huts'i (hnuts'i,nthuts'i).

aumento: nthuts'i (ar).

aun: 'nar.

aún: tobe.

aunarse: toke (toke, 'roke) || zote (zote, ts'ote).

aunque: anke.

aurora: t'axki (ar).

ausencia: boni (ar).

ausente: boni (ar).

estar ausente: boni (boni, mboni).

austero: nzadi (xi) || nza'mi (xi).

auténtico: makwäni (ar).

autobús: bojä denjä'i (ar).

autóctono(a): mengu ximhai (ar).

autodefensa: hñäni (ar).

autoescuela: nsadi nt'ebojä (ar).

autogobierno: nts'ut'ubise.

automático: automätiko (ar).

automóvil: 1º t'olo bojä (ar). 2° kotxi (ar).

automovilismo, automovilista:e t'olo bojä (ar) || 'ñe kotxi (ar).

automovilismo: nt'ebojä (ar).

automovilista:e kotxi (ar) || 'ñe bojä (ar).

autonomía: ndäse (ar).

autopista: autopista (ar).

autor: 'yot'uhe'mi (ar).

autoridad: ts'ut'ibi (ar) || ts'ut'ubi (ar). autoritario: ts'o ndä (ar).

autorizar: thoki (thoki, thoki).

autorretrato: nt'ot'ujä'ise (ar).

auxiliar: fats'i (mats'i, 'bats'i).

auxilio: mfats'i (ar) || 'bats'i (ar). avance: 'no'nihi (ar).

avanzado de edad: njä'i (njä'i, njä'i) || nxita (nxita, nxita).

los avanzados: 'bet'o (ya).

avanzar: 'bet'o ('met'o, 'met'o) || 'yo 'nihi ('ño 'nihi, 'ño 'nihi).

avaricia: zuda (ar).

avasallar: japi (japi, japi).

ave: ts'ints'u (ar).

a veces: ya 'nandi.

avejentarse: ñäts'i (ídem, ídem) || nxita (ídem, ídem) || ntxu (ídem, ídem).

avena: benä (ar).

avenida: dätä kaye (ar) || däkaye (ar).

avenir: nt'ode (nt'ode, nt'ode) || konformä (konformä, konformä).

aventador: nthit'i (ar).

aventajar: 'bet'o ('met'o, 'met'o).

aventar(se): ei ('yei, t'ei).

aventón: nts'ixtho (ar).

pedir aventón: adi nts'ixtho ('yadi nts'ixtho, t'adi nts'ixtho).

aventura: nthogi 'yo (ar).

aventurero(a): thongunthogi (ar).

avergonzarse: ntsa (ntsa, ntsa).

avería: ts'okute (ar).

averiguación: nthoni nt'ani makwäni (ar).

aversión: nts'oni (ar).

aviación: t'e nsanibojä (ar).

avío: nt'ot'e mahyoni (ar).

avión: nsani bojä (ar) || oroplano (ar) || abyon (ar).

por avión: ko ar oroplano | ko ar nsanibojä || ko ar abyon.

avioneta: t'olo nsaniboja (ar) || t'olo oroplano (ar) || t'olo abyon (ar).

avisar: bembi (bembi, fembi) || xifi (xifi, sifi).

aviso: mfembi (ar) || nsifi (ar).

avispa: setu (ar).

axila: kaxjo (ar).

aya: nubätsi (ar).

ayate: 'ronjwa (ar).

ayate grueso: däku'ronjwa (ar).

pedazo de ayate: xeni 'ronjwa (ar).

ayer: mande.

ayer en la mañana: mandemuxudi.

ayuda: mfats'i (ar).

ayudante: maxte (ar).

ayudarse entre sí: mfats'i (mfats'i, mfats'i).

ayudar: fats'i (mats'i, 'bats'i).

ayunar: behe (behe, behe).

en ayunas: ya mbehe.

ayuntamiento: dätä ts'ut'ibi (ar) || däts'ut'ibi (ar).

azafrán: k'axt'udoni njots'i (ar).

azar: nthogi (ar).

azoroso: 'ñets'i (ar).

azotar: ei ('yei, t'ei) || k'a'mi (k'a'mi, k'a'mi) || 'bo'mi ('bo'mi, 'bo'mi).

azote: mfo'muhñamfo (ar) || nthut'uhnamfo (ar).

azotea: 'met'e (ar).

azteca: ndeznä (ar) || asteka (ar).

azúcar: t'axut'afi (ar).

azufre: asufre (ar).

azul: k'angi (ar).

azul marino: k'angi xi nzi (ar).

azul obscuro: k'angi xi mbots'i (ar).

ojos azules: ixta (ar).

azulejo: k'angudo (ar).


B

baba: jihni (ar).

babear: 'bexujihni ('bexujihni, 'bexujihni).

baboso: nute (ar) || dondo (ar) || xongo (ar).

bacteria: zu'ue (ar).

bache: mot'i (ar).

bachiller, bachillerato: dätä nsadi (ar).

bagazo: hñäfi (ar).

bagre [pez]:*hwä

bahía: zabi (ar).

bailar: nei (nei, hnei).

bailarín: nei 'noho (ar).

bailarina: nei 'behñä (ar).

baile: hnei (ar).

dar de baja, despedir del trabajo: eni ('yeni, t'eni) || kui (gui, njui).

bajada: ngäi (ar).

bajapieles: gäkuxifni (ar).

bajar(se): käi (gäi, njäi).

bajarlo: kä'mi (gä'mi, njä'mi) || ju'mi (gu'mi, nju'mi).

bajío: mot'i (ar) || hñei (ar).

bajo, chaparro: mextha (ar).

bajo [preposición]: ngat'i (ar).

bala: bala (ar).

billete de dinero: he'mi bojä (ar).

billetera: njät'ubojä (ar).

bimbalete [aparato rústico que sirve para verter agua]: nguxudehe (ar).

biografía: he'mi 'mui (ar).

biología: he'mi nthuts'i ndo'yo (ar).

bisabuela: mbotxu (ar).

bisabuelo: mboxita (ar).

bisagra: bisagra (ar).

bisemanal: kadu yoho sumänä.

bisiesto: 'ra'yo jeya (ar).

bisnieto: mbongu'beto (ar).

bistec: ngotho (ar).

bizco: kuxta (ar).

bizcocho: thuhme (ar).

biznaga: pe (ar).

biznaga grande: dätä pe (ar) || däpe (ar).

blanco: t'axi (xin) (ar).

dar en el blanco: ät'i ('ñät'i, t'ät'i) || k'ahni (k'ahni, k'ahni).

blancura: t'axki (ar).

blando: ntudi (xi).

blandura: ntu'mi (ar).

blanquear: t'axki (t'axki, t'axki).

blasfemar: ñämun'ñu (ñämun'ñu, hñämun'ñu).

no me importa un bledo: hindi ne temu ga pädi.

bloque: dätä xeni (ar).

blusa [gente grande]: pahni (ar).

blusa [gente joven): xayu (ar).

bobear: mämudondo (mämudondo, hmämudondo).

bobo: xongo (ar) || dondo (ar).

bobo [un pájaro]: nk'axt'uxiji (ar).

boca: ne (ar).

boca pandeada  o torcida: mane (ar).

tener la boca torcida o dispareja:ene (ar) || hñexune (ar).

abrir la boca: yaki (yaki, yaki).

bocado: xeni nts'i (ar).

boceto: nthuts'i hmä (ar).

bochorno: dä pa (ar).

bochornoso: ndä pa (ar).

boda: ngo (ar).

bodega: ngú njwati (ar).

bofetada: mpet'ugu (ar).

boicotear: tsähmi (zähmi, ts'ähmi).

bola: nuhni (ar) || nuni (ar).

boleada: njoxuzexthi (ar).

bolear: nkoxuzexthi (goxuzexthi, njoxuzexthi).

boleto: he'mi boni (ar) || boleto (ar).

bolillo: thuhme (ar) | boliyo (ar).

bolsa: 'rozä (ar).

bolsillo: 'ñägi (ar).

bomba: njuxudehe (ar) || bomba (ar).

bombardeo: (ar). nt'ent'ubomba

bondad: hogumui (ar) || ntho (ar).

bondad, lástima: ntheki (ar) || nhweki (ar).

bondadoso: hogumui (ar).

bonito: nzatho (xin).

boquiabierto: 'yo yakune ('ño yakune, ño yakune) || 'yo xene ('ño xene, 'ño xene).

boquiangosto: ts'ixt'une (ar) || ts'imune (ar).

boquilla: njat'u'yui (ar).

bordado: jat'i (ar).

bordar: hokujat'i (hyokujat'i, nthokujat'i.

borde: ñäní (ar).

bordito: t'olo 'nakudehe (ar).

bordo: 'nakudehe (ar).

bordón: ndoho (ar).

boruca: hñähni (ar) || tuhni (ar).

borracho: tixfani (ar) || mihni (ar) || zisei (ar).

estar borracho: nti (nti, nti).

borrador: nthuki (ar).

borrar: thuki (duki, 'ruki).

borrega: tsu'yo (ar).

borrego: ndäni (ar).

borrego(a): deti (ar).

borrego sin cuernos: wa'xo (ar).

borroso: hingi neki xi hño.

bosque: mbozá (ar).

bosque de pirul: mbozezni (ar).

bosquejo: nthuts'i hmä (ar).

bostezar: hane (hñane, thane).

bostezo: thane (ar).

bota: hets'uzexthi (ar) || bota (ar).

ponerse las botas: tit'ubota (dit'ubota, 'rit'ubota).

bote [metálico]: bote, xibjä (ar).

botar de bote en bote: fet'i (met'i, 'bet'i).

estar en el bote o cárcel: o jar fadi ('ño jar fadi, 'ño jar fadi).

botella: xito (ar).

botija: nxonge (ar).

botín: t'olo bota (ar) || zexthi (ar).

botón de cámara para disparar: 'no'mi (ar).

botón [de ropa]: boto (ar).

bóveda: njo'mi (ar) || 'met'e (ar).

boxeador: fotute (ar).

boxear: fote (fote, fote).

boxeo: mfote (ar).

bozal: ntsatune (ar).

bracero: pefi (ar).

bramar: mafi (mafi, hmafi) || yu (nyu, nyu).

bramido: hmafi (ar).

brasa: despi (ar).

brasero: nt'uspi (ar) || brasero (ar).

bravo: nduxte (ar) || nanzotho (xi).

bravura: nduxte (ar).

brazada: nthufi (ar).

brazalete: nkät'u'ye (ar).

brazo: 'ye (ar).

brea: bopo (ar).

breve: tx'uki (ar) || tx'utho (ar).

brevedad: tx'uki (ar) || tx'utho (ar).

bribón: 'yo zebitu (ar) || meti (ar).

brillante: njwets'i (ar).

brillar: jwets'i (jwets'i, jwets'i) || jweti (jweti, jweti) || jwexki (jwexki, jwexki).

brillo: jwets'i (ar) || jweti (ar) || jwexki (ar).

brincar: 'nats'i ('nats'i, 'nats'i) || sagi (nsagi, nsagi).

brinco: 'nats'i (ar) || nsagi (ar).

brindar: adi ar seki ('yadi ar seki, t'adi ar seki).

brindis: seki (ar).

brío: t'ent'i (ar).

brisa: xandähi (ar).

brocha: brotxa (ar).

broma: txalá (ar).

bromas aparte: txalá 'nam'bu (ar).

en broma: ntxalá.

bromear: 'ñentho ('ñentho, 'ñentho).

bromista, persona cómica: txalá jä'i (ar).

bronca: tuhni (ar).

armar bronca: du'muhñäki (du'muhnäki, 'ru'muhnäki) || futuhñäki (futuhñäki, futuhñäki).

bronce: bronse (ar).

broncear: mbronse (mbronse, mbronse).

bronquitis: ne'ñuga (ar) | xát'u'yugo (ar).

brotar [una planta]: fots'e (fots'e, fots'e).

brotar, salir del agua: fonts'i (fonts'i, fonts'i) || poho (boho, mboho).

brote: gone (ar).

bruja: tsuzne (ar).

brujería: t'ete (ar).

brujo: ndozne (ar).

brujo(a): 'ñete (ar).

brújula: nt'udi jar norte (ar).

bruma : 'bongui (ar).

bruñir: jwexki (jwexki, jwexki).

hacer brujería: ei ('ñei, t'ei).

brutal: meti (ar).

bruto: meti (ar).

bucles: txinu (ar).

buche: botxi (ar).

buche de ave: boxti ts'int'u (ar).

bueno: xi hño || ar za.

muy bueno: xi nanhño || ar na za.

ser bueno: hogumui (hñogumui, nthogumui).

buenos días [gente joven]: hadi, hadiwi, hadihu.

buenos días [gente grande]: nzaki, nzakiwi, nzakihu.

buena gente: hogumui (ar) || hogujä'i (ar).

buena idea: hogumfeni (ar).

buenas noches [gente joven]: hadi, hadiwi, hadihu.

buenas noches [gente grande]: nzaki, nzakiwi, nzakihu.

buenas noticias: hogunt'ode (ya).

buena obra: hogunt'ot'e (ar).

buenas tardes [gente joven]: hadi, hadiwi, hadihu.

buenas tardes [gente grande]: nzaki, nzakiwi, nzakihu.

buenos días, buenas tardes, buenas noches [entre gente joven como despedida]: maje.

buenos días, buenas tardes, buenas noches [entre gente grande como despedida]: ntsenkwahu.

buey: toro (ar).

buey grande: ndoboi (ar).

bufanda: nkät'u'yuga (ar).

bufete de un abogado: ngú ñänte (ar).

búho: tukru (ar).

buitre: padá (ar).

bujía: bujiya (ar).

bulto: 'beni (ar).

bullicio: hñähni (ar).

bullir: tä (dä, ndä).

buque: bojä dehe (ar) || motsa dehe (ar) || barko (ar).

burbuja: momo (ar).

burdel: ngú hne ndo (ar).

burgués, burguesía: hñäbojä (ar).

burla: 'renté (ar).

hacer burla: thente (denté, 'renté).

burlador: denté (ar).

burlarse: theni (deni, 'reni) || thente (ndente, ndente) || feti (meti, 'beti).

burra: tsubru (ar).

burro: ndobru (ar).

burro(a): burru (ar).

en busca de: ar nthoni nu.

buscar: honi (hyoni, thoni).

buscar cuidadosamente: honi xin hño (hyoni xin hño, thoni xin hño).

búsqueda: nthoni (ar).

busto: ar jä'i ir bots'e.

butaca: thuhni (ar) || nthuts'i (ar).

buzón de correo: njät'u'mehni (ar) || njät'uhe'mi (ar) || nthot'uhe'mi (ar) || njät'i (ar).


C

cabal: nxoge (ar).

cabalgada: toge hñäki (ar).

caballería:oge (ar).

caballero:oho (ar).

caballerosidad:oho (ar).

caballista: toge (ar).

caballo: fani (ar).

caballo de carreras: tifni (ar).

caballo chaparro: t'ufni (ar) || mextha fani (ar).

caballo grande: dätä fani (ar) || ndofni (ar) || däfni (ar).

caballo [macho]: ndofni (ar).

caballo único: 'rafni (ar) || 'rase fani (ar).

cola en general: ts'u (ar).

cola de caballo o de buey: zufni (ar).

cuidador de caballos: mafni (ar).

cuidador de chivos: mat'äxi (ar).

cuidador de hijos o niños: nubätsi (ar).

cuidador de puercos: mabuts'udi (ar).

dueño de caballo: fanise (ar).

cabecear: nt'umbuñä (nt'umbuñä, nt'umbuñä).

cabeceo: nt'umbuñä (ar).

cabecera: nthuxunä (ar).

cabello: xtä (ar).

persona con cabellos chinos: txinu (ar).

para el cepillo cabello: nt'ekuñä (ar) || nt'eñä (ar).

caber: tsudi (zudi, nts'udi).

no cabe duda: hingi tsudi ntso'mi.

cabestro: tsatune (ar).

llevar o traer del cabestro: tsatune (tsatune, ts'atune).

cabeza: ño (ar) || ñoxumu (ar) || doxumo (ar).

cabeza chica: t'uñä (ar) || t'uxumu (ar) || t'uxumo (ar).

cabeza despeinada: xaño (ar).

movimiento de la cabeza para decir sí: 'wa'mi (ar).

movimiento de la cabeza para decir no: jwät'i (ar).

romperse la cabeza: tehmuñä (tehmuñä, 'rehmuñä).

tener sobre la cabeza: huts'i (hnuts'i, thuts'i) || ots'i ('ñots'i, ñots'i).

tener cabida en: tsudi nu (zudi nu, ts'udi nu).

cabildo: ts'ut'ubi (ar).

cable: kable (ar) || 'nät'i (ar).

cable eléctrico: kable tsibi (ar) || 'nät'i tsibi (ar).

cabo: gwa bojä (ar) || gwa pala (ar) || gwa t'abi (ar) || gwa nt'ats'i (ar) || ndä (ar) || 'nuxthe (ar) || ñänihai (ar) || ngäts'i hai (ar).

al cabo de: ar ngäts'i nu.

atar cabos: xot'ugwa (xot'ugwa, sot'ugwa).

llevar a cabo: tsoni (zoni, ts'oni).

cabra: tsut'äxi (ar).

cabrilla: t'olo tsut'äxi.

cabrito: t'olo ndot'äxi(ar).

cabrón: ndot'äxi (ar) || kabron (ar).

cabronada: kabronäda (ar).

cacahuate: jumhai (ar).

cacao: kakao (ar).

cacarear: kunt'i (gunt'i, junt'i).

cacería de conejos: nk'ahnukwa (ar) || nt'ätukwa (ar).

cacería de pájaros: nk'ahnuts'ints'u (ar) || nt'ät'uts'ints'u (ar).

cacería de pescados: t'ats'i (ar) || nthuts'i (ar) || 'bejwä (ar).

cacería de tejones: 'betsathä (ar) || nt'ät'utsathä (ar).

cacería de tlacuaches: 'bedäzu (ar) || nt'ät'udäzu (ar).

cacerola: manza (ar).

cacique: däbämuhñä (ar).

cachar: mihi (mihi, hmihi) || the (de, nde).

cachete: hmi (ar).

cachetón: dähmi (ar).

cachiporra: 'mezá (ar).

cachivache: ts'ojä'i (ar) || t'olo ts'oe (ar).

cacho: xeni (ar).

cachorro: t'olo 'yo (ar) || t'u'yo (ar).

cada: kadu || tat'i.

¿cada cuanto?: ¿kadu hämu?

cada uno: kadu 'na.

cada vez: kadu 'nandi || kadu 'nar bes.

cada vez que: kadu 'nandi nu ||

kadu 'nandi 'bu || kadu 'nar bes nu.

cadáver: animä (ar).

cadena: njunubojä (ar) || ntokubojä (ar) || kadenä (ar).

cadena perpetua: 'yofadi nzäm'bu (ar).

cadencia, ritmo: 'ñäni (ar).

cadera: 'yozu (ar) || hyo (ar).

caducar: thege (thege, thege).

caer(se) [objetos]: tagi (dagi, ndagi).

caer(se) [ser animado]: tagi (dagi, ndagi) || jwangi (jwangi, jwangi).

caer bien: tsa xi hño (za xi hño, ts'o xi hño) || numanhño (numanhño, hnumanhño).

caer mal: tsa xi ñu (za xi 'ñu, ts'a xi 'ñu).

caer sobre algo: tsots'i (zots'i, ts'ots'i).

dejar caer [objetos o persona]: hegi (hyegi, thegi).

dejar caer sobre algo: hegi tsots'i (hyegi tsots'i, thegi tsots'i).

café: kafe (ar).

café solo: kafe honse (ar).

cafetera: nsit'ukafe (ar) || nt'ut'ukafe (ar).

cafetería: 'bakafe (ar).

cagar: poho (mpoho, mpoho).

cagón: thufo (ar) || thuzu (ar).

caída: ntagi (ar) || ntso (ar).

caída [de flores y frutas]: hoe (ar).

a la caída de la noche: 'mexuwi (ar).

caso: kaha (ar).

caja de ahorros: kaha njwatubojä (ar).

caja de cambio de marchas: kaha mpati nthuts'i (ar).

caja de enchufe: kaha nkuts'i (ar).

caja de seguridad: kaha njwati xin hño ar.

caja que se utiliza para medir semillas o el cuartillo: jwadá (ar).

cajero: nukaha (ar) || kahero (ar).

cajetilla, cajita: t'olo kaha (ar).

cajón: dätä kaha (ar) || däkaha (ar). cal: näni (ar).

cal viva: nzonäni (ar).

apagar la cal: poe (moe, 'boe).

calabaza: mu (ar).

calabaza tierna: k'egumu (ar).

parte inferior de la calabaza donde se lleva la semilla: muimu (ar).

dar calabaza a: ei nt'uni ('yei nt'uni, t'ei nt'uni).

calabacilla chica y venenosa: mudu'yui (ar).

calado: nsot'ujat'i (ar).

calado hasta los huesos: tsit'undo'yo (xin).

calafatear: njot'i oki motsa (njot'i oki motsa, njot'i oki motsa).

calamar: mai (ar).

calambre: pat'undo'yo (ar).

calamidad: nthogi xin'nu (ar).

calandria: donxumuts'ints'u (ar).

calar, probar: tsa (za, ts'a).

calarse hasta los huesos: tsit'undo'yo (zit'undo'yo, ts'it'undo'yo).

calavera: njunundo'yo (ar).

calcañar: dungwa (ar).

calcetín: nkät'ugwa (ar).

calculadora: njuku'bede (ar) || kalkuladora (ar).

calcular: kalkula (kalkula, kalkula).

cálculo: dämfeni (ar) || dätä 'bede (ar).

caldera: dätä tsant'i ts'oe (ar).

caldo: nhñuni (ar).

calefacción: mpat'i (ar).

calendario: he'mi pa (ar) || kalendaryo (ar).

calentar(se): mpat'i (mpat'i, mpat'i) || hahni (hahni, thahni) || hñahni (hñahni, hñahni).

calentura: tsoxpa (ar).

calera: nsut'unäni (ar) || ts'onäni (ar).

calibre: maxt'ukañu (ar).

calidad: za (ar) || xi hño.

falta de calidad: 'bedi ar za (ar).

cálido, caliente: mpa (xin).

calificación: kalifikasion (ar).

calificar: kalifika (kalifika, nkalifika).

calma: thembi (ar) || nkät'i (ar). calmante: hñembi (ar) || nkät'i (ar).

calmar [una enfermedad]: kät'i (gät'i, ngät'i) || hembi (hñembí, thembi).

calor: pa(t'i) (ar).

hace calor: ximpa || ot'e ar pa. calumnia: hmämun'nu (ar).

calumniar: mämun'ñu (mämun'ñu, hmämun'ñu).

calvario: pont'i (ar).

calvo: ngoxumo (ar) || ngoñä (ar).

calzada: dätä kaye (ar) || däkaye (ar).

calzado: thiza (ar) || zexthi (ar).

calzar(se): tit'i (dit'i, 'rit'i).

calzón: t'olo zexjo (ar).

calzoncillo: t'olo zexjo (ar).

callado: hñei (ar).

callar(se): hñei (hñei, hñei).

calle: 'ñu (ar) || kaye (ar).

la calle de: ar 'ñu nu || ar kaye nu.

calle mayor: dätä 'ñu (ar) || dä'ñu (ar) || dätä kaye (ar) || däkaye (ar).

callejón: ts'ixt'u'ñu (ar) ts'ixt'ukaye (ar).

callo: näxkuxifni (ar) || nduxt'i (ar).

callos: näxkuxifni (ya) || nduxt'i (ya).

cama: nt'ots'i (ar).

cama de matrimonio: nt'ots'i nthäti (ar).

camaleón: tsija (ar).

cámara: kamära (ar) || njukufotografia (ar).

camarada: 'nowi (ar) || mpädi (ar).

camarero(a), mesero(a): maxte t'ite (ar).

camarón: mai (ar).

cambiar(se): mponi (mponi, mponi) || mpati (mpati, mpati).

cambiar de marcha: pati (pati, 'bati).

cambiar de ropa o autobús: mponi (mponi, mponi).

cambio: mpati (ar) || mponi (ar).

cambio [en monedas chicas]: mpati (ar) || sani (ar).

cambio de dinero: mpati (ar) || mpadi (ar).

en cambio: pe.

camello: kameyo (ar).

camilla: t'olo nt'ots'i (ar).

caminante: ne'ñu (ar).

caminar: ne'nu (ne'nu, hne'nu) || 'yo ('ño, 'ño).

caminar dormido: 'yot'ähä  ('ñothä, 'ñothä).

caminata: 'yogwa ya'bu (ar).

camino: 'ñu (ar).

camino real: dä'ñu (ar).

a medio camino: made 'ñu (ar).

camión: bojä (ar).

camión de carga: bojä ndu (ar).

camionero: 'ñebojä (ar).

camioneta: t'olo bojä ndu (ar).

camisa: xayu (aire).

camisería: 'baxayu (ar).

camiseta: zxu'ye xayu (ar).

camisón: dätä xayu (ar) ||

däxayu (ar).

camote: bo'kwä (ar).

campamento: njo'mi 'mui.

campana, hacha: t'egi (ar).

campante: johyá (ar).

campeón: däte (ar).

campeonato: täte (ar).

campesino: wähi (ar).

campestre: wähi (ar).

campo: 'batha (ar).

campo, milpa: jwähi (ar).

campo de batalla: 'batha ntsa (ar).

campo de deportes: 'batha 'ñeni (ar).

camposanto: hai 'ñagi (ar).

cana: t'axuxtä (ar).

canal: 'ñuthe (ar).

canalizar: xoku'ñuthe (xoku'ñuthe, soku'ñuthe).

canalla: ts'ojä'i (ar).

canario: kanäryo (ar).

canasta: 'bots'e (ar).

cesta grande: dätä 'bots'e (ar) dä'bots'e (ar).

base de la canasta: nthoe 'bots'e (ar) || ve 'bots'e (ar).

hacer canasta: me'bots'e (me'bots'e, me'bots'e) || hoku'bots'e (hyoku'bots'e, thoku'bots'e).

canastero: me'bots'e (ar) ||  hyoku'bots'e (ar)

canastita: t'olo 'bots'e (ar) || t'u'bots'e (ar).

cancelar: häki (hñäki, thäki).

cáncer: kanser (ar).

canción: thuhu (ar).

cancha: hai 'ñeni (ar).

candado: njot'i (ar).

candela: hyats'i (ar).

candelero: mfox'yo (ar).

candidato: nets'ut'ibi (ar).

cándido: xongo (ar) || dondo (ar).

canela: kanela (ar).

cangrejo: 'ñents'ufoho (ar).

canica: kanika (ar).

canícula: ts'opa (ar).

canilla: mando'yo (ar) || dätä ndo'yo (ar).

canoa: motsa (ar).

canoso: t'axuñä (ar) || t'axkuñä (ar).

cansado: nzabi (ar).

cansancio: nzabi (ar).

cansar(se): tsabi (zabi, nzabi).

estar cansado [1a. persona]: nzaki (xin).

estar cansado [2a. persona]: nza'i (xin).

estar cansado [3a. persona]: nzabi (bi).

cantante: duhu (ar).

cantar: tuhu (ntuhu, ntuhu).

cantar en la iglesia, rezar, orar: xadi (nxadi, nsadi).

cántaro: xoni (ar).

cántaro chico: t'olo xoni (ar) || tuxoni (ar).

cántaro largo: maxoni (ar).

boca de cántaro: ne xoni (ar).

llover a cántaros: ta'ye nts'edi (da'ye nts'edi, nda'ye nts'edi).

cantidad: xingu (ar).

cantina: ts'i'ñithi (ar) || ts'isei (ar) || pasei (ar).

caña: nduxo (ar).

caña de azúcar: nduxo t'axut'afi (ar).

cañaveral: hai nduxo (ar).

caño: kañu (ar).

cañón: kañon (ar).

capa: njo'mi (ar) || majwi (ar) || nthe (ar) || 'mats'i (ar).

capacidad: maxt'i (ar) || timfeni (ar).

capar: poki (moki, 'boki).

capaz: timfeni (ar).

capilla: t'olo nihä (ar) || t'unijä (ar).

capital: dähnini (ar) || bojä (ar). capitalismo, capitalista: hñäbojä (ar).

capítulo: nsadi nthege (ar) || xeni nthuts'i (ar).

capón: 'bok(u)oni (ar) || 'boki (ar).

capote: pat'i (ar).

captar: meya (meya, hmeya).

capturar: mihi (mihi, hmihi) || ju (gu, nju).

capulín: dese (ar).

Capulín [parte del barrio tercero de Santiago Mexquititlan, Amealco, Querétaro]: Ndese.

capulincillo: dese 'ñäi (ar).

capullo: se fue doni (ar) || nfixdoni (ar).

cara: hmi (ar).

cara gorda: nokuhmi (ar).

cara grande: dätä hmi (ar) || dähmi (ar).

cara de mujer: hmitsu (ar) || hmi 'behñä (ar).

cara de miedo: hmitsu (ar):

caracol: tsi'buxi (ar).

carácter, característico: 'mui (ar).

caracterizar: ungu'mui (ungu'mui, t'ungu'mui).

caramba: karamba.

carátula: 'mats'i (ar) || njo'mi (ar).

caravana: hmunts'ujä'i (ar).

carbón: thehñä (ar).

carboncillo: t'olo thehñä (ar).

carbonero: 'ñut'uthehñä (ar).

carcajada: 'redé (ar).

cárcel: fadi (ar).

carcelero: nufadi (ar).

encarcelado, preso: 'ñofadi (ar).

carcomer: tsizá (zizá, nzizá).

carcomido: nzizá (ar).

carda: nt'eke (ar).

cardar: eke ('yeke, t'eke).

cardiaco [sustantivo]: dathi mui (ar).

cardo: pit'u'mini (ar).

carear: hñandi (hñandi,hñandi)

carecer de: 'bedi nu ('bedi nu, 'bedi nu).

carencia: 'medi (ar).

carestía: nthege (ar) || hmäki (ar).

carey: xaha (ar).

carga: jadi (ar) || ndu (ar).

carga de un caballo: ndufni (ar) || jadi fani (ar).

café cargado: kafe nts'edi (ar).

cielo cargado: hmets'i nts'edi (ar).

cargador: ndu (ar).

cargar: tu (du, 'ru).

cargar a una persona o animal: tuti (duti, 'ruti).

cargar, echar tinta en una pluma: xit'i (xit'i, sit'i).

cargar al hombro: pex'yo (pex'yo, 'bex'yo).

cargo: ts'ut'ubi (ar).

caricatura: ts'onte jä'i (ar).

caricia: nthot'i (ar).

caridad: nt'untho (ar).

caries: nzi ts'i (ar).

cariño: ntho (t'i) || hne (ar).

Carmen: Karme (ar).

carnal: 'ñowi (ar) || ku (ar).

carne: ngo (ar).

carne asada: thäxungo (ar).

carne de caballo: ngo fani (ar) ngofni (ar).

carne de carnero: ngo ndäni (ar) || ngonduni (ar).

carne de oveja: ngo deti (ar) || ngoduti (ar).

carne de puerco: ngo ts'udi (ar) || ngob(u)ts'udi (ar).

carne de res: ngo boi (ar) || ngoboi (ar).

polvo o migajas de carne: ngunt'ungo (ar).

carnero: ndäni (ar).

carnicería: pamungo (ar).

carnicero: mamungo (ar).

carnívoro: zamungo (ar) || zango (ar).

carnoso: jango (ar).

caro, está caro: hmädi (xin).

carpa: ndojwä (ar) || dätä jwä (ar) || däjwä (ar).

carpeta: njät'uhe'mi (ar) || njwatuhe'mi (ar) || karpeta (ar).

carpintería: thaxi (ar).

carpintero: yaxi (ar).

carraco: xita ma hä'mu (ar).

carraspear: koxt'e (koxt'e, joxt'e).

carrera: hnextri (ar) || hnixtri (ar).

carreta: karreta (ar).

carrete: tsant'i (ar) || t'oxt'i (ar).

carretera: kartera (ar).

carretilla: kartiya (ar) || ntheñhai (ar).

carril: 'ñu (ar).

carrillo: ngohmi (ar).

carrizo delgado y fuerte: nts'i (ar).

carrizo fresco: k'axithi (ar).

carrizo tierno: k'eguxithi (ar).

carro: bojä (ar).

carrocería: dätä kotxi xin nzatho (ar).

carta: he'mi 'mehni (ar) || nthuts'i 'mehni (ar) || nt'ot'i 'mehni (ar).

carta de restaurante: nthuts'i nsanibojä (ar) || he'mi 'mehni oroplano (ar).

carta certificada: he'mi nthuts'i (ar).

cartearse: nt'ot'i njots'i (ar).

cartel: kartel (ar).

cartelera: kartelera (ar).

cartera: njwatubojä (ar) || njät'ubojä (ar).

cartero: ngäxu'mehni (ar) || 'mehni (ar).

cartón: karton (ar).

cartucho: kartutxu (ar).

cartulina: kartulinä (ar).

casa: ngú (ar).

casa de más de un piso: tonigu (ar).

casa de campo: ngú 'batha (ar).

casa de huéspedes: ngú 'mui (ar).

casa de modas: ngú 'ra'yo (ar).

casa editorial: ngú nt'ot'uhe'mi (ar).

casa matriz: ngú 'met'o (ar).

casa real: ngú ndä (ar).

casa de paja: ngú paxa (ar).

casa de palma: ngú denthi (ar).

casa de remas: ngú 'yezá (ar).

casa vieja: dongú (ar).

casa del patrón: ngú hmu (ar).

ama de casa: mengu (ar).

a casa: jar ngú.

en casa: jar ngú.

casado(a) [legalmente): nthäti (ar).

casamiento: nthäti (ar).

casar: nthäti (nthäti, nthäti).

cascabel [víbora]: pozu (ar).

cascada: nzothe (ar).

cascar: tehmi (dehmi, 'rehmi)

|| thege (thege, thege) || thots'i (dots'i 'rots'i).

cáscara: xi (ar) || 'mats'i (ar).

cáscara de huevo: ximudo (ar).

casco: kasko(s).

casero: ndä ngú (ar) || mengu (ar).

caseta: ngú njut'ubojä (ar).

caseta de baño: ngú njut'unsaha (ar).

casi: hasu || ngu'bu || ngu'mu.

casi nada: kasu otho || ngu'bu otho || ngu'mu otho.

casi nunca: kasu ni 'nar pa || ngu'bu ni 'nar pa || ngu'mu ni nar pa.

casilla: t'olo ngú (ar) || t'ungu (ar).

caso: nthogi (ar).

en caso de: jar nthogi nu.

en todo caso: 'bu gatho nja'bu.

hacer caso de: njapukaso nu (njapukaso nu, njapukaso nu).

hacer caso omiso de: sats'i (sats'i, sats'i).

casona: ndongú (ar).

caspa de cabello: fuxuñä (ar).

caspa de maíz: xidethä (ar).

casta: kasta (ar).

castaña [barril donde se almacena el pulque]: kastañä (ar) || barri (ar).

castellano: hñämfo (ar).

casticidad: hogukasta (ar).

castigar: tsatuu (tsatuu, ts'atuu).

castigo: ntsatuu (ar).

castillo: kastiyo (ar).

castizo: hogukasta (ar).

castrar: poki (moki, 'boki).

casual: nthogi (ar).

casualidad: nthogi (ar).

por casualidad: ar nthogi.

catálogo: nthuts'i (ar).

catarata: xata (ar) | tagi ndathe (ar).

catarro: thehe (ar) || nthuñu (ar).

catástrofe: nthogi 'ñu nts'edi (ar).

catedral: dänijä (ar).

catedrático: däxambate (ar) || däxahnate (ar).

categoría: däte (ar) || theke (ar).

de categoría: nu mäs ar za.

católico: nzokwä (ar) || katoliko (ar).

catorce: 'ret'a ma goho.

catre: t'olo nt'ots'i (ar).

cauce: 'ñu dehe (ar) || 'nuthe (ar).

caucho: ule (ar).

caudal: ngäts'i (ar).

caudaloso: nangu || nzothe.

causa: ndu'mi (ar) || ndui (ar).

a causa de: ar ndu'mi nu || ar ndui nu.

por causa de: ir nge ar ndu'mi nu || ir nge ar ndui nu.

causante: nt'ot'e (ar).

causar: ot'e ('yot'e, t'ot'e).

cautela: hnu (ar).

cautivar: japi (japi, japi).

cavar: het'i (het'i, thet'i).

cavidad: mo'mi (ar) || 'momi (ar).

cavilar: mbeni nzäm'bu (mbeni nzäm'bu, mbeni nzäm'bu).

caza: nt'ät'i (ar) || nk'ahni (ar).

cazador(a): k'ahnute (ar) || 'ñät'ute

cazador de águilas: k'ahnunxuni (ar) || menxuni (ar).

cazador de conejos: mekwa (ar).

cazador de coyotes: memi'ño (ar).

cazador de panales: mesefi (ar).

cazador de ratones: mengu (ar).

cazador de tlacuaches: medäzu (ar).

cazador de venados: mehogufani (ar).

cazador de zorrillos: me'näi (ar).

cazar: pe (me, 'be) || k'ahni (k'ahni, k'ahni).

cazar águilas o gavilanes: penxuni (menxuni, 'benxuni).

cazar ardillas: pemindo (memindo, 'bemindo).

cazar conejos: pekwa (mekwa, 'bekwa).

cazar gatos: pemuxi (memuxi, 'bemuxi).

cazar pájaros: pedints'u (medints'u, 'bedints'u).

cazo: dätä mamhi (ar) || dämamhi (ar).

cazuela: mamhi (ar).

cazuela grande: dätä mamhi (ar) || dämamhi (ar).

cazuela para freír: mamhi ntsäni (ar).

cazuelita: t'olo mamhi (ar) || t'umamhi (ar).

cebada: subada (ar).

cebar: koxuxebo (goxuxebo, joxuxebo).

cebo: xebo (ar).

cebolla: denxi (ar).

cecina: uxku'yot'ungo (ar).

cedazo: 'mats'i (ar).

cedro: sedro (ar).

cédula: he'mi nthuts'i (ar) || sedula (ar).

cegar: nxado (nxado, nxada).

ceguera: ngoda (ar) || nxada (ar).

ceja: xida (ar) || 'yoda (ar).

arquear las cejas: sä'm(u)xida

(sä'm[u]xida, sä'm[u]xida).

cejijunto: pikuxida (ar).

celar: tsoni nt'ot'e xi hño (zoni..., ts'oni...) || xu (xu, su) jamansu (jamansu, jamansu) || nu (nu, hnu).

celda: 'yomufadi (ar).

celebración: nt'ot'e dängo (ar) || tsa dängo (ar).

celebrar: ot'e dängo ('yot'e..., t'ot'e...) || tsa dängo (za..., ts'a...).

célebre: mfädi (xin).

celebridad: mfädi (ar).

celeridad: tihi (ar).

celeste: hmets'i (ar).

celibato: 'yo ts'unt'u (ar).

célibe: ts'unt'u (ar).

celos: gunt'ei (ar) || kunt'ei (ar).

celosía: 'nakuhyadi (ar).

celoso: (n)kunt'ei (ar).

cementerio: nt'agi (ar).

cemento: sumento (ar).

cena: nt'oxi (ar).

cenagal: mbohai (ar).

cenar: nt'oxi (nt'oxi, nt'oxi).

cencerro: thebe t'egi (ar).

cenicero: nt'ut'u'bospi (ar).

cenit: nts'ä mhets'i (ar).

ceniza: 'bospi (ar).

miércoles de ceniza: 'mospi (ar) || hñupa nsenisa (ar).

montón de ceniza: hmunts'i 'bospi (ar).

cenote: mehe dehe (ar).

censo: senso (ar).

levantar el censo de: ot'e ar senso nu ('yot'e..., t'ot'e...).

censura: thäki (ar).

censurar: häki (hñäki, thäki).

centavo [gente joven]: suntabo (ar).

centavo [gente grande]: ndohmi (ar).

seis centavos: 'rato suntabo (ar).

doce centavos: meño (ar).

veinticinco centavos: ñodumi (ar).

centella: jwei (ar).

centímetro: sentimetro (ar).

centinela: nu || jamansu (ar).

central: made (ar).

central de teléfonos: made ya nts'ofo (ar) made ya nts'ohñä (ar).

centralizar: ot'e made ('yot'e..., t'ot'e...).

céntrico: made (ar).

centro: made (ar).

Centro de Estudios Lingüísticos y Literarios: ar Made ya Nsadi ya Hñä né ya 'Mui.

Centroamérica: Sentroamerika.

ceñidor: ngut'i (ar) || bät'i (ar).

ceñirse: nguts'i (ídem, ídem) || 'ma'mi (ídem, ídem) || bät'i (ídem, ídem).

ceño: nt'udi (ar) || mbokwe (ar).

arrugar el ceño: nuxki mbokwe (nuxki..., hnuxki...).

cepa: sepa (ar).

de buena cepa: hogukasta (ar).

cepillar: ext'e ('yext'e, t'ext'e).

cepillar, alijar: ts'uki (ts'uki, ts'uki (ar).

cepillo para dientes: nsut'uts'i (ar) || nt'ext'uts'i (ar).

cepillo de ropa: nt'eku'bitu (ar).

cepillo de uñas: nt'ext'uxa (ar).

cera: sera (ar).

cera de abejas: sera kolmenä (ar).

cera de lustrar: 'nithi zexthi (ar).

cerámica: nthokuts'oe (ar) || nt'ot'uts'oe (ar).

cerca: getu'bu.

cerca de aquí: getwa || madewa.

cerca de ahí: getnu.

cerca de allí: get'bu || made'bu.

cerca [sustantivo]: jädo (ar).

cercar: juts'i (guts'i, njuts'i).

cercar, encerrar: kot'i (got'i, jot'i).

cercanía: getu'bu (ar).

cercenar: tx'uki (tx'uki, tx'uki).

cerciorarse (de): mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni) || pädi (bädi, mfädi).

cerda: tsubts'udi (ar).

cerdo: ndobts'udi.

cereal: nts'i (ar).

cerebro: ñäxumu (ar).

ceremonia: hnumansu (ar).

cereza: seresa (ar).

cerilla: bozagu (ar) || bogu (ar).

cerillo: ntheti (ar) || mfets'i (ar) || nts'oke (ar) || seriyo (ar).

prender un cerillo: fets'i (mets'i, 'bets'i) || tsoke (tsoke, ts'oke).

cerner: fats'i (mats'i, 'bats'i).

cero: otho.

cerrado: njot'i (xi).

cerradura: njot'i (ar).

cerrar: kot'i (got'i, [n]jot'i).

cerro: t'oho (ar).

cerro encorvado: ñäxtho (ar).

Cerro Azul, pueblo del agostadero que colinda con Santiago: Nk'angut'oho.

cerrojo: bisagra (ar).

certamen: ntsa nsadi (ar).

certero: makwäni || ñät'ute.

certeza, certidumbre: mfeni makwäni (ar).

certificado: sertifikado (ar) || nthuts'i (ar).

certificarse de: mämukwäni (mämukwäni, hmämukwäni).

certificar: huts'i (hnuts'i, thuts'i).

certitud: mfeni makwäni (ar) || mfeni xi hño (ar).

cervecería: 'baserbesa (ar).

cervecero: maserbesa (ar) || 'yot'userbesa (ar) || ziserbesa (ar).

cerveza: serbesa (ar).

cerviz: 'yuga (ar).

cesación: thäki (ar).

cesar: häki (hñäki, thäki).

cese: thäki (ar).

césped: pasto (ar).

cesta: 'bots'e (ar).

cestería: me'bots'e (ar) || 'ma'bots'e (ar).

cesto: dä 'bots'e (ar).

cicatriz: señä (ar).

cicatrizar: señä (señä, nseñä).

ciclismo: 'ñengufanibojä (ar).

ciclista: 'ñengufanibojä (ar).

ciclo: mpati (ar).

ciclón: tsenthi (ar).

cidra: sidra (ar).

a ciegas: ar njot'uda.

ciego: goda (ar) || xada (ar).

más ciego que un topo: mäs ar xada dige ar ngu.

cielo: hmets'i (ar).

ciempiés: penzu (ar).

cien: nthebe || 'ñanthebe || 'ret'a (ya) 'ret'a.

ciénega: mbohai (ar).

ciencia: mfeni (ar).

ciento: nthebe || 'nanthebe || 'ret'a (ya) 'ret'a.

en cierne: te.

el cierre: njot'i (ar).

ciertamente: makwäni.

cierto: makwäni.

por cierto: makwäni.

ciervo: hogufani (ar).

cigarro: 'yui (ar).

colilla de cigarro: nxuku'yui (ar).

cigarro puro: dätä'yui (ar).

cigüeña: sigweñä (ar).

cilindro: silindro (ar).

cima: ñätho (ar) || ñäzá (ar).

cimbra: hut'i (hyut'i, thut'i) || sä'muzá (ídem, ídem) || uxuzá ('yuxuzá, t'uxuzá).

cimiento: ndui (ar).

cinc: sing (ar).

cincel: sinsel (ar).

cinco: kut'a (ar).

cincuenta: madenthebe || ku'ta (ya) 'ret'a || yoho 'nate ma 'ret'a || (n)gudmi.

cincuenta años: kut'a ya 'ret'a ya jeya.

cincuenta centavos: ngudmi (ar).

cine: sine (ar).

cine hablado: sine hñä (ar).

cine mudo: sine gone (ar).

cine sonoro: sine nzuni (ar).

cinta: ts'ut'u'me (ar) || nts'ut'i (ar) || sinta (ar).

cintura: ngut'i (ar).

cinturón: bät'i (ar).

cinturón de asiento: bät'i thuhni (ar).

circo: sirko (ar).

circulación: 'ño (ar).

circular: 'yo ('ño, 'ño).

círculo: tsant'i (ar).

circunscribir: tx'uki ya'bu (tx'uki ya'bu, tx'uki ya'bu).

circunstancia: nthogi (ar).

Cirilo: Lilo (ar).

ciruela: sirwelo.

cirugía: set'i (ar).

cirujano: 'yothe (ar).

cisma: nthegi (ar) || tuhni (ar).

cisne: sisne (ar).

cita: nts'ohni (ar).

citación: nt'ot'e nts'ohni (ar).

citar: ot'e nts'ohni ('yot'e…, t'ot'e…)

ciudad: dähnini (ar) || swida (ar).

ciudadano: jäi dähnini (ar) || mengu dähnini (ar).

civil: dähnini (ar).

cizaña: sisañä (ar) || tuhni (ar).

clamar: mafi (mafi, hmafi).

clamor: hmafi (ar).

clara: hats'i t'axi (ar).

clarecer: hats'i (hyats'i, thats'i) || neki (neki, hneki).

claridad: hats'i (ar) ||| hneki (ar).

clarín: trompeta (ar).

clarividente: 'yode (ar).

claro: hats'i (ar) || neki (ar) || maxt'i (xi).

sacar en claro: neki (neki, hneki).

clase [de enseñanza]: klase (ar) || nsadi (ar) || nt'udi (ar).

clase, tipo, género: klase (ar).

clase alta: klase hñäbojä (ar).

clase baja: klase hyoya (ar).

clase media: klase made (ar).

clase obrera: klase 'befi.

¿qué clase?: ¿honja? || ¿temu ar klase?

clasificar: 'weke ('weke, t'eke).

claudicar: kuts'i (kuts'i, kuts'i).

clavadista: ku'mujä'i (ar).

clavado: mfots'i (ar) || nku'mi (ar) || 'rot'e (ar).

clavar(se) [en el piso]: fots'i (fots'i, fots'i).

clavar(se) [general]: tot'e (dot'e, 'rot'e).

clavel: donzadoni (ar) || klabel (ar).

clavo: 'not'e (ar) || klabo (ar).

clemente: 'yot'uts'ut'ubi (ar).

clero: hmunts'ujä'i nzokwä (ar).

cliente: klyente (ar) || mpädi (ar).

clima: klimä (ar).

clínica: ngú nt'othe (ar).

clueca: oxuoni (ar).

coa: t'abizá (ar).

coacción: ts'edi ñä (ar) || ngwet'i (ar).

coagularse: hmähni (hmähni, hmähni).

coalición: hmunts'i (ar).

cobarde: bizu (ar) || ntsu (ar).

cobardía: bizu (ar) || ntsu (ar).

cobija: däx'yo (ar).

cobijar: pati (mat'i, 'bati) || he (hne, the).

cobijarse [con ropa]: nthe (nthe, nthe).

cobijarse [con la cobija]: hets'e (hñets'e, (n) thets'e).

cobra: ndäte k'eñä (ar).

cobrador: ngot'i (ar).

cobranza: njot'i (ar).

cobrar: jot'i (got'i, njot'í).

cobrar fuerzas: jot'uts'edi

(got'uts'edi, njot'uts'edi).

cobre: kobre (ar).

(el) cobro: njot'i (ar).

coca: koka (ar).

cocer: tä (dä, ndä).

poner a cocer: hots'e (hyots'e, thots'e).

cocer en el comal: tädo'yo (ndädo'yo, ndädo'yo).

cocido: ndä (xi).

medio cocido: hmängi (xin).

cocina: nthoku komida (ar) || nthoku hñuni (ar).

cocinar: hokuhñuni (hyokuhnuni, thokuhñuni).

cocinera: hyokuhñuni (ar).

cocinero: hyokuhñuni (ar).

coco: koko (ar).

cocodrilo: kokodrilo (ar).

cocotero: koko (ar).

coche: kotxi (ar) || t'olo bojä(ar).

coche de carreras: kotxi hnextri (ar).

cochino: ts'udi (ar).

codazo: mputuyuni (ar).

codear: putyuni (mputyuni, mputyuni) || 'ñänguyuni ('ñänguyuni, 'ñänguyuni).

códice: (ar) he'mi nt'ot'e ma hä'mu.

codicia: zuda (ar).

código: (ar) he'mi nt'ot'e xi hño.

codo: yuni (ar).

hablar por los codos: ñä xingu (ñä, ñä...).

codorniz: ts'ant'undo'yo (ar).

coetáneo:ehe jeya (ar).

coexistencia: 'natho'mui (ar).

coger: mihi (mihi, hmihi) || hä (hñä, thä) || xatsi (xats'i, sats'i) || ju (gu, nju).

cohechar: ungubojä ('yungubojä, t'ungubojä).

cohecho: t'ungubojä (ar).

cohete: nzaxthi (ar).

cohibir: tsu (zu, ntsu).

cohibido: ntsu (ar).

coincidir:ehe (ar).

coito: nkwati (ar) || nsats'i (ar).

cojear: nk'uts'i (nk'uts'i, nk'uts'i).

cojín: kojin (ar).

cojo: nk'uts'i (ar) || dogwa (ar).

col: kol (ar).

cola: ts'u (ar).

colaboración: mfats'i (ar).

colaborar: mfats'i (mfats'i, mfats'i).

coladera: 'mats'i (ar).

colador: 'mats'i (ar).

colapso: nduts'edi (ar).

colar: fats'i (mats'i, 'bats'i) faki (maki, 'baki).

colcha: koltxa (ar).

colchón: fidi (ar).

usar como colchón: fidi (bidi, bidi).

colección: hmunts'i (ar).

colectador: munts'ute (ar).

colectar: ​​munts'i (munts'i, hmunts'i).

colector: munts'ute (ar).

colega: mpädi 'befi (ar).

colegio: ngú nsadi (ar).

cólera: (mbo)kwe (ar).

colérico: (mbo)kwe (ar).

colgado: nzui (xin) || nts'uni (xin) || 'räts'i (xin) || mfeni (xin).

colgar(se): zui (nzui, nzui) || nts'uni (nts'uni, nts'uni) || 'räts'i ('räts'i, 'räts'i) || mfeni (mfeni, mfeni).

colgar, estar, depender de otra cosa, deber, crecer: tu (du, ndu).

colibrí: tsut'udoni (ar).

cólico: näxt'i (ar) || zedi (ar).

coliflor: koliflor (ar).

colina: t'oho (ar).

colindente: nzot'e (ar).

colindar: nzot'e (nzot'e, nzot'e).

colisión: mfant'i (ar).

colmado: nt'uni xingu.

colmar: uni xingu (uni xingu, t'uni xingu).

colmena: kolmenä (ar).

colmillo: t'uts'i (ar).

colocación: nthoki xi hño.

colocar: hoki xi hño (hyoki..., thoki...).

colocar en posición horizontal: pegi (megi, 'begi).

colocar en posición vertical: 'ba'mi ('ba'mi, 'ba'mi).

colonia: 'mui (ar) || dä'mui (ar).

colonia grande: dä'mui (ar).

agua de colonia, perfume: 'ñithi nthiti (ar) || 'ñithi njwiti (ar).

colinial: dä'mui (ar).

colonizar: koki dä'mui (hyoki..., thoki...).

coloquial: ar hñä zäm'bu.

coloquio: ntsambuhñä (ar).

color: kolor (ar).

color verde oscuro, color azul: k'angi (ar, xin).

color verde ligero: k'ants'i (ar, xin) || bothe (ar).

colorado: thents'i (ar) || bots'i (ar).

colorear, dibujar: kät'i (gät'i, jät'i).

columna: 'bai (ar) || 'mai (ar).

columpiar: nts'unzá (nts'unzá, nts'unzá).

columpio: nts'unzá (ar).

collar: thebe (ar) || ntode (ar).

comadre: mäne (ar).

comal: do'yo (ar).

comandancia: komandansya (ar).

comandante: komandante (ar).

comba: 'rats'unthähi (ar).

combate: hñäki (ar) || tuhni (ar).

combatir: ntuhni (ntuhni, ntuhni).

combidar: xepi (xepi, sepi) || uni (uni, t'uni).

combinación: nthämbi (ar) || ntsakwi (ar).

combinado: 'ränts'i (ar).

combinar: hämbi (hñämbi, thämbi) || nthänts'i (nthänts'i, 'ränts'i).

combustible: nts'oke (ar).

comedor: hñuni (ar).

comentar: mä (mä, hmä).

comentario: hmä (ar).

comer: tsa (za, ts'a) || ñuni (ñuni, hñuni) || tsi (zi, ts'i).

comer chile: tsi'mi (zi'mi, nts'i'mi).

comer al mediodía: 'noge ('noge, hnoge) || ñuni (ñuni, ñuni).

comerciante: dai né mpa (ar) || dai né ma (ar).

comerciante ambulante: ma (ar).

comerciar: tai né pa (ndai ne ma, 'rai né 'ba).

comercio: komersyo (ar) || 'rai ne 'ba (ar).

(cosa) comestible: nts'i (ar).

cometer: ts'oki (ts'oki, ts'oki) || 'ñent'i ('ñent'i, t'ent'i).

comezón: nxähi (xi) || nxäki (xi).

tengo comenzón, etcétera: xi nxähigi, ne ma 'ra.

persona cómica: txalajä'i (ar).

cómico: txalajä'i (ar).

comida: nts'i (ar) || hñuni (ar).

comienzo: ndui (ar).

a comienzos de: ndui nu.

comilón: nzathu (ar) || ts'o'yo (ar).

entre comillas: nu komiya || nu njot'i nt'ot'i.

comisión: 'mehni (ar).

comisura: nzot'u xine (ar).

como: komongu || ngu || komu || (n)jangu.

como, ya que: getho || ge.

¿cómo?: ¿hanja ('ä)? || ¿honja ('ä)? || ¿yogo ('ä)?

¡cómo no!: ¡komo hi'nä! || ¡yogo'ä hi'nä!

¿cómo se deletrea?: ¿honja kadu 'nar letra?

¿cómo se llama?: ¿temu ar hu'ä?

cómodamente: xi hño.

comodidad: 'mui xin hño || 'mui ar za (ar).

cómodo: xin hño || ar za.

compadecer(se): jweki (jweki, theki).

¿cómo está usted?: ¿honja xka thogi? || ¿temu xki de? || ¿temu gi zahmä?

compadre: mbane (ar).

compaginar: hoki xin hño (hyoki xin hño, thoki xin hño).

compañero: 'ñowi (ar) || ntsits'i (ar) || mpädi (ar).

compañeros: 'ñohu (ya) || mpädi (de) || ntsits'i (ya).

compañía: kompañiya (ar) || pewi (ar).

compañía de aviación: (ar) hmunts'i ya 'neoroplano.

compañía internacional: (ar) dätä tai ja ya ximhai.

compañía de navegación: (ar) hmunts'i ya 'ño dehe.

compeler: japuts'edi (japuts'edi, japuts'edi).

compendio: tx'ukunthuts'i (ar).

compenetrar: kut'i (ñut'i, ñut'i).

compensación: 'rähä (ar).

compensar: tähä (dähä, 'rähä).

comparación: nthe (ar).

comparar: keki (hyeki, theki) || nthe (nthe, nthe).

compartir: nthege (nthege, nthege).

compás: kompas (ar) || nxogi (ar) || nt'eni (ar).

compasión: nthekute (ar) ntheki (ar).

compasivo: hweki.

compatriota: 'nadu'mui.

competencia: ntsa (ar).

competición: ntsa (ar).

competir: ntsa (ntsa, ntsa).

complacer: emuhño ('ñemuhño, t'emuhño) || ehya (ehya, ehya).

complejo: nt'ot'e nthänts'i (ar). complejo de inferioridad: tsaxongo (ar).

complemento: ntoke (ar). completamente: ar nxoge.

completar: xoke (xoke, soke).

completo: (n)xoge (xi, ar).

complicar: hembi (hñembi, thembi).

cómplice: mfats'i (ar).

componer(se): hoki (hyoki, [n]thoki).

comportarse: ot'u'mui ('yot'u'mui, t'ot'u'mui).

composición: nthoki (ar) || nt'ot'e.

compositor: 'yot'uthuhu (ar) || 'yot'ute (ar).

(la) compra: 'rai (ar) || 'nai (ar).

hacer compras: ot'u'nai ('yot'u'nai, t'ot'u'nai).

ir de compras: pa 'nai.

comprador: dai (ar).

comprador de ayates: dai 'ronkwa (ar) da'ronkwa (ar).

comprador de lana: dai xi'yo (ar) || danxiyo (ar).

comprador de magueyes: dai 'wada (ar) || dan'wada (ar).

comprador de pulque: dai sei (ar) || dansei (ar).

comprador de terrenos: dai hai (ar) || dañhai (ar).

comprar: tambi (dambi, 'rambi) || tai (dai, 'rai).

comprar para revender: pohó (bobó, bohó).

comprar al contado: tai njut'i (dai…, 'rai…).

comprar maíz: tandethä (dandethä, 'randethä || tanthä (danthä, 'rantha).

comprar a plazos: tai njut'i tembi (dai..., 'rai...).

comprar tierra: tañhai (dañhai, 'rañhai).

comprender: ode ('yode, t'ode).

perder el conocimiento: 'bemfeni ('bemfeni, 'bemfeni).

recobrar el conocimiento: pengumfeni (ídem, ídem).

conquista: 'rähä (ar) || tsapi.

conquistador: täte (ar).

consecuencia: mpengi (ar).

consecutivo: tokwe (ar).

conseguir: tini (dini, 'rini) || honi (hyoni, thoni).

consejero: utate (ar) || 'ñutate (ar) || 'ut'ate (ar) || 'yut'ate (ar).

consejo: nt'udi (ar) || nt'uti (ar) || nsokuda (ar).

consentido: hnumunhño (ar).

consentir: numunhño (numunhño, hnumunhño).

conserje: do'mungú (ar) | nungú (ar).

conserjería: (ar) ngú do'mute.

conserva: njwati (ar).

conservador: kwati (ar).

conservar: tsuni (tsuni, ts'uni) || kwati (gwati, jwati).

consideración: hogumfeni (ar) || hnumansu (ar) || hogumui (ar).

considerar: beni xi hño (beni..., mfeni…) || numansu (numansu, hnumansu).

consignar: pehni (mehni, 'behni) || thoki (thoki, thoki).

consistencia: tseti (ar).

consistente: zeti (ar).

consolación: nthot'i (ar) || nthumui (ar).

consolar: hot'i (hot'i, [n]thot'i) || humui (hñumui, thumui).

consomé: konsume (ar) || hñuni thungo (ar).

consonante: konsonänte (ar).

conspicuo: mfädi (xin).

conspiración: hmunts'i pa ar nt'eni (ar).

conspirar: munts'i pa ar nt'eni (munts'i..., hmunts'i...).

constancia: konstansya (ar) || tseti (ar).

constante: nzäm'bu || zeti (ar).

constatar: meya (meya, hmeya).

consternar: 'bedi ('bedi, 'medi) || pumbini (pumbini, pumbini).

constipación: ngofo (ar) || ngämui (ar).

constipado: tsoxpa (ar) || nthuñu (ar) || ngofo (ar).

constiparse: ngofo (ngofo, ngofo).

constituir: hoki (hyoki, thoki).

construcción: nthoki (ar) || nt'ot'e (ar).

constructor: hyokute (ar) || 'yot'ute (ar).

constructor de casas: hyongú (ar) || hyokungú (ar).

construir: hoe (hyoe, thoe).

construir una casa: hongú (hyongú, thongú).

consuegro: sohni (ar).

consuelo: thut'umui (ar).

consulado: ts'ut'ubi (ar) || konsulado (ar).

consulta: nt'ani (ar).

consultar: ani ('yani, t'ani).

consumir: tsi (zi, nzi) || tsini (zini, nzini).

consumismo: nts'i (ar).

consumo: nts'i (ar).

contabilidad: 'bedé (ar).

contacto: nthe (ar).

ponerse en contacto con: nthewi.

contador: 'bedé (ar) || kontador (ar).

contagiar: teni (deni, 'reni).

contagioso: dente (ar) || tente (ar).

contaminación: 'reni (ar) | 'rente (ar).

contaminar: teni (deni, 'reni).

contar: pede (mede, 'bede).

contárselo: xifi (xifi, sifi).

contar con: pedé nu (mede nu, 'bede nu).

tiene sus horas contadas: pets'i ya ora 'bede.

contemplar: hweki (hweki, theki) || handi xi hño (hyandi..., thandi...).

contemporáneo: 'bui mahyegi ('mui..., 'mui...) || 'bui 'rangu ('mui, 'mui...).

contender: ntsa (ntsa, ntsa).

contener: kuu, ñu) || 'o ('ño, 'ño) || po (mo, mo).

contenido: ku (ar) || 'ño (ar) || mo (ar).

contento: johya (ar).

estar contento: johya (njohya, njohya).

contestación: 'rädi (ar) || 'räti (ar).

contestar: (n)thädi (dädi, 'rädi) || (n)thäti (däti, 'räti) || kots'i (kots'i, jots'i).

contienda: tuhni (ar).

contigo: ko nu'i || ko nge'e.

continente: ximhai (ar).

continuamente: jat'o || (n)zäm'bu.

continuar: tseti (zeti, ts'eti) || tokwe (tokwe, 'rokwe).

contra: kontra.

contrabandear: pamuntsu (mamuntsu, 'bamuntsu).

contrabando: 'bamuntsu (ar).

contradecir: mämuhnehñä (muhnehñä, hmämuhnehñä).

contradicción: hmämuhnehñä (ar).

a contrapelo: 'bät'uxtä (ar). contraprueba: nt'ot'e yokwi (ar).

contrariar: mämuu (mä'muu, hmämuu).

contrariedad: hmämuu (ar).

contrario: kontraryo (ar).

lo contrario: kontraryo.

contraste: tseti (ar).

contratiempo: nthogi 'ñu (ar).

contrato: nkohi (ar).

contribuir: mfats'i (ar).

contribución: njut'i (ar) || mfats'i (ar).

control: hnu xi hño (ar).

controlar: nu xi hño (nu..., hnu...).

contundir: umbi (umbi, t'umbi). convalecer: penguts'edi (menguts'edi, 'benguts'edi).

convencer: 'ut'i ('ut'i, t'ut'i).

conveniente: mahyoni.

convenio: nkohi (ar) || nkohñä (ar).

convenir: nkohi (nkohi, nkohi).

conversación: nts'ofo (ar) || ntsambuhñä (ar).

conversar: zofo (zofo, ts'ofo) || ntsambuhñä (ídem, ídem).

conversión: 'bati (ar) || mpuni (ar). convertir(se en): mpati (mpati, 'bati) mpuni (mpuni, mpuni).

conviene: dar tsa, ar tsa (presente, futuro), dar tsa, mar tsa (tiempos pasados) || mahyoni (presente).

convivir: 'buhwi (con una persona) || 'buhu (con más de dos personas).

convocar: zohni (zohni, ts'ohni).

cónyuge: ndo (ar) || 'behñä (ar) || nthäti (ar).

cooperación: nt'ungubojä (ar) || nt'unguts'edi (ar).

cooperar: nt'unguts'edi (ídem, ídem) || nt'ungubojä (ídem, ídem).

copa: kopa (ar) || t'eni (ar).

copa [de sombrero]: ndehe (ar).

copal: nt'uts'i (ar).

copete: zunde (ar).

copia: kopya (ar).

sacar copias: juki kopya (guki..., njuki...).

copiar: kopya (ídem, ídem).

copioso: hñäkute.

copita: (ar) t'olo t'eni.

copular: kwati (kwati, jwati).

coqueto(ta): nendo (ar) || ne'behnä (ar) || hongu 'behnä (ar).

coquetería: hnendo (ar) || hñe'behñä (ar).

coraje: kwe (ar) || mbokwe (ar).

corazón: mui (ar).

corbata: ntode (ar) || korbata (ar) || nkät'uyuga (ar).

corcel: tifni (ar).

corcovado: nk'ots'i (xi).

corcho: njo'mi (ar).

cordel: ts'ut'uilo (ar).

corderito: t'unduni (ar) || t'olo ndäni.

cordero: ndäni (ar).

cordial: hogumui (ar).

cordón: thähi (ar).

cordura: hogumfeni (ar).

córnea: 'mats'ida (ar).

cornudo [2 sentidos]: manduni (ar).

coro: ya hñä nsadi || nsadi (ar).

corona: fui ndunzatho (ar).

coronación: nthuts'i ar fui ndunzatho || (figurado) njät'i (ar).

coronar: huts'ufui a (hñuts'u..., thuts'u...).

coronilla: ndehe (ar).

corral: ngúboi (aire) || ngúmeti (ar).

correa: xeni xifni (ar).

corrección: yokwi (ar).

corredor: nixtri (ar) || thi (ar).

corregir: yokwi (yokwi, yokwi).

correo: 'mehni (ar).

correo aéreo: 'mehni nsani (ar).

correo urgente: 'mehni nsoni (ar).

echar al correo: kät'i jar 'mehni (gät'i..., jät'i...).

correspondencia: nt'ot'i njots'i (ar) || 'natho ar mfeni.

corresponder: nt'oti njots'i.

(ídem, ídem) || dar meti.

me corresponde, etcétera: bi tokagi || ma meti.

correspondiente: nä'ä ar meti. corresponsal: 'yot'u'mehni (ar).

corretear: kui (gui, ngui).

corrida: hnextri (en) || hnixtri (ar).

corrido: maki (xin).

corriente eléctrica: tsibi (ar).

el mes corriente: nuna ar zänä

corriente, vulgar: hyoya.

corro: njot'i tsant'í (ar).

corroborar: mämuhño (mämuhño, hmämuhño).

corroer: tsi tx'utho (zi..., ts'i...).

corromper: ts'oni (ídem, ídem).

corrompido: ts'oni (xi).

corrupto: ts'oni (xi) || zipate (ar).

corrupción: nts'oni (ar) || nts'ipte (ar).

cortador: dukute (ar).

cortador [de chile]: du'mi (ar) || duku'ñi.

cortador [de frijol]: duju (ar) || dukuju (ar).

cortador [de fruta]: du'xi (ar) || dukuixi (ar).

cortador [de palma): xadenthi (ar).

cortador [de tomate]: dukude'muxi (ar) || du'muxi (ar).

cortadura: ntheni (ar).

cortante, persona que corta: hyente (ar) || hyekute (ar).

cortante, mordaz: mämunts'o mahyoni.

cortar [carne]: heki (hyeki, ntheki) heni (hyeni, ntheni) het'i (hyet'i, thet'i) || hets'i (hyets'i, thets'i).

cortar [cabello, ropa): hets'i (hyets'i, thets'i).

cortar [madera, con hacha o cuchillo]: tseni (zeni, ts'eni).

cortar [pelo]: äxi ('ñäxi, t'äxi).

cortar, colectar [café, fruta]: tuki (duki, 'ruki).

cortar árboles: tsenzá (zenzá, ts'enzá).

cortar elotes: thoki (doki, 'roki) || thot'i (dot'i, 'rot'i).

cortar palos: tseki (zekí, ts'ekí) || tset'í (zet'í, ts'et'í).

cortauñas: nthexuxa (ar).

el corte: ntheni (ar) || nthäki (ar).

cortés: hogumui (ar).

cortesía: hogumui (ar).

corteza: 'mats'i (ar).

corto [ropa, cola]: dozu (ar).

corto [camino, tabla]: hingi ma.

corto [camino, tabla]: (txu) tx'ulo (ta).

corto [camino, tabla]: ntx'uki (xin).

corto [camino, tabla]: kohi (ar).

corral para ganado lanar o cabrío: ngú'ño (ar).

corral para ganado vacuno: ngúbga (ar).

correa: 'nät'i (ar) || 'nät'uxifni (ar).

correcaminos [pájaro]: nixtri 'ñu (ar).

correcto: 'ar za.

correcto [gente joven]: himakwäni (ar).

correcto [gente grande]: mäs hä.

no es correcto [gente joven]: himakwäni.

no es correcto [gente grande y joven]: hi 'nä.

corredor: thi (ar).

correo(s): 'mehni (ar).

correos y teléfonos: ya 'mehni ne ya nts'ofo (ya nts'ohñä).

correoso: näxi (xi).

hacerse correoso: näxki (näxki, näxki).

correr: nixtri (nixtri, hnixtri) || tihi (ntihi, ntihi).

correr juntos: tihi 'nadar ora (ntihi..., ntihi...).

me corresponde: ma meti.

te corresponde: ir meti.

le corresponde: ar meti, etc. || bi tokagi, etc.

persona que corretea a otro: kute (ar) || kui (ar).

culebra: pá (ar).

cuchara: nt'ats'i (ar).

culebrear: noni (noni, noni).

culpa: ts'okute (ar) || ts'o nt'ot'e (ar).

culpar: hots'e (hyots'e, thots'e).

cultivar: pot'i (mot'i, 'bot'i).

cultura: 'mui (ar).

cumbre: ndehe t'oho (ar) || ndetho (ar) || zunde t'oho (ar).

cumbrera [madera para sostener los murillos]: 'yoxtha (ar).

cumpleaños: ar pa ar ntsoni (ar) jeya.

cumplir(se): tsoni (zoni, nzoni).

cumplir años: tsoni... (ya) jeya (zoni..., nzoni...) || tsudi... (ya) jeya (zudi..., nzudi...).

cuna: nzudi (ar).

cundirse: nxani (nxani, nxani).

cuña: nts'ati (ar).

cuñada [palabra usada entre hombres]: 'bepo (ar).

cuñada [palabra usada entre mujeres]: mudu (ar).

cuñado: ko (ar).

cuota: njut'i (ar).

cupo: ntsudi (ar).

cúpula: njo'mi (ar).

(el) cura: mäjä (ar).

cura(ción): nt'othe (ar).

curación con humo: nthant'i (ar).

curandera: 'yothe (ar).

curandero: 'yothe (ar).

curar con humo: hant'i (hant'i, thant'i).

curar: othe ('yothe, t'othe).

curarse:othe ('ñothe, 'ñothe).

curiosear: nxunda (nxunda, nxunda).

curiosidad: hne mfädi (ar).

curioso: ne mfädi.

cursar: nxadi (nxadi, nsadi).

cursería: 'ñets'i (ya).

cursi: 'ñets'i (ar).

cursillo: t'olo nsadi (ar).

curso: nsadi (ar).

dar curso a: ungunsadi nu (ungunsadi nu, t'ungunsadi nu).

estar curtido en: 'bui tsuxt'i jar.

curtidor: tsuxt'uxifni (ar).

curtir: tsuxt'i (ídem, ídem).

curva: 'mat'i (ar).

curvo: 'mani (ar) || 'mahni (ar).

cúspide: nts'ä (ar) || nts'ätho (ar).

custodia: kwatuwi (ar) || nt'ekwi (ar) || hnu (ar) || nsu (ar).

cutis: xifni jä'i (ar).

 

 


 

CH

 

chabacano: abrakoki (ar).

cháchara: hmä txalá (ar).

chal: nthu'ye (ar).

chaleco: zyu'yexayu ar.

chamaco: ts'unt'u (ar).

chamarra: txamärra (ar).

champú: (ar) 'ñithi nthituñä.

chamuscar(se): hwixki (hwixki,

thixki) || hwixt'i (hwixt'i, thixt'i).

chancear [hablar con relajo y con albures]: ñätxala (ñätxala, hñätxala).

chancla: ntit'i (ar).

chango: nzupa (ar) || txangu (ar).

chantaje: jukubojä (ar) || njukubojä (ar) || ngwet'i (ar).

chanza: hñätxalá (ar) || hmätxalá (ar).

chapa: txapa (ar).

chaparro: met'i (ar) || mextha (ar) || mefo (ar).

chapotear: jat'o xa'mi (jat'o da xa'mi, jat'o xi xa'mi) || yokumpobo (yokumpobo, yokumpobo).

chapucear: ot'e nduxte (yot'e nduxte, t'ot'e nduxte) || hyate (hñate, nthate).

chapulín: k'oto (ar).

chaqueta: txaketa (ar).

chaquetón: dätä txaketa (ar).

charco: mothe (ar).

charlar: ñätxalá (ñätxalá, hñätxalá) || ntsamburaso (ntsamburaso, ntsamburaso).

charlatán: ñätxalá (ar) || mane (ar).

charol: hwexki (xin) || jwets'i (ar) || jweti (ar) || jwets'uzexthi (ar).

charola: manza (ar).

charro: metijä'i (ar) || 'ñex(u)toge (ar).

chasquear: kadi (kadi, kadi) || hñuxuni (ídem, ídem).

chasquido:uxuni (ar).

chato [persona de nariz aplastada]: nuhnuxinu (ar).

chato [persona de nariz pequeña]: t'uxiñu (ar) || t'olo xiñu (ar).

chaval: ts'unt'u (ar).

chayote: xamu (ar).

cheque: txeke (ar) || he'mi bojä (ar).

cheque de turismo: (ar) he'mi bojä nzengwa || he'mi bojä boni.

cheque de viajero: (ar) he'mi bojä nzengwa.

chicalote: 'mindini (ar).

chícharo: gorju (ar).

chicharra: nenthe (ar).

chicharrón: tsut'i (ar).

chicle: ts'apo (ar).

chico: txutx'ulo (ar, ta).

chicote: mfut'i (ar).

estar de chifla, de malhumor: mbokwe (mbokwe, mbokwe).

chiflado: xongo (ar) || dondo (ar).

chifladura: nthuxt'i (ar) || thuxi (ar).

chiflar: huxi (hñuxi, thuxi) || huxt'i (hyuxt'i, nthuxt'i).

chiflar poniendo los dedos en la boca: huxunsa'ñe (hñuxunsa'ñe, thuxunsa'ñe).

chiflido: thuxi (ar) || nthuxt'i (ar).

chilacayote: demu (ar).

chile: 'ñi (ar).

plantación de chiles: t'et'u'ñi (ar).

puesto de chiles: 'bamu'ñi (ar).

chile ancho o mulato: xiku'ñi (ar).

chile pálido: ts'uxu'ñi (ar) || ts'ut'u'ñi (ar).

chile piquín: i'ñi (ar) || it'u'ñi (ar).

chile de "reseca": ts'u'mi (ar).

chile verde: k'amu'ñi (ar) || k'angu'ñi (ar).

chillar: zoni (nzoni, nzoni) || mafi (mafi, hmafi).

chillido: hmafí (ar) || nguxuni (ar) || nts'ixuni (ar).

chillón: gida (ar).

chimenea: mpox(u)'bifi (ar).

chimuelo: done (ar).

chinche: xät'o (ar).

chingar: 'uni ('uni, t'uni).

chino: txinu (ar).

chipil [benjamín]: zuñä (ar).

chiquero: (ar) ngú meti || (ar) ngúbts'udi.

chiquihuite: 'bethe (ar).

chiquito: txutx'ulo (ta, ar).

chiripa: swerte (ar).

chirriar: nts'ixini (nts'ixini, nts'ixini).

chisme: hnehñä (ar).

chismear: mä hnehñä (ma hnehñä, hmä hnehñä) || hä(xu)hnehñä (hñä(xu)hnehñä, thä(xu)hnehñä).

chismoso: nehñä (ar).

chispa: despi (ar).

chiste: njohya (ar) || ehya (ar).

chistoso: ehya (ar).

chivato, chivito: t'ut'äxi (ar) || t'olo t'àxi (ar).

chivo: t'äxi (ar).

chocante: nts'o (ar) || 'ñexte (ar) || 'ñets'i (ar).

chocar: fant'i (fant'i, 'bant'i).

chocolate: txokolate (ar).

chofer:ebojä (ar).

chopo: demuzá (ar).

choque: mfant'i (ar) || 'bant'i (ar).

chorizo: (ar) xefo ts'udi.

chorrear: jut'i (jut'i, jut'i) || juxt'i (juxt'i, juxt'i)..

chorro: jut'i (ar) || juxt'i (ar).

choza: njo'mi (ar).

chubasco: dä'ye (ar) || 'yomundähi 'ye (ar).

chueco [animal]: mongi (ar).

chueco [objeto]: 'bat'i (xi).

chuleta: 'bots'e meti (ar).

chulo: nzatho (ar).

chumbera: xät'ä ndujä (ar) || xät'ä ndukäjä (ar).

chupado: 'baxt'i (xi, ar) || ts'ats'i (xi).

chupar [aguamiel en un maguey o algo que esta abajo]: juts'i (guts'i, juts'i).

chupar [algo que está arriba]: tsuhni (zuhni, ts'uhni) || tsut'i (zut'i, ts'ut'i).

chuparrosa: tsut'udoni (ar).

chusma: ts'one hmunts'ujä'i (ar).

 

 

 

D

 

dádiva: nt'ungunzatho (ar).

los dados: kwadro (ya) || dado (ya).

dalia: daliya (ar).

dama: nxutsi (ar) || 'behñä (ar).

damnificar: ot'uu ('yot'uu, t'ot'uu).

danzar: nei (nei, hnei).

danza: hnei (ar).

dañar: ot'uu ('yot'uu, tot'uu) || dañu (dañu, dañu).

daño: dañu (ar) || 'ñu (ar).

hacer daño a: ot'udañu ('yot'udañu, t'ot'udañu) || ot'uu ('yot'uu, t'ot'u'ñu).

dardo: ma nts'äkwai (ar).

dármelo: 'raki ('raki, t'aki).

dárnoslo: 'rakuhu ('rakuhu, t'akuhu).

dártelo: 'ra'i ('ra'i, t'a'i).

dárselo: uni (uni, t'uni).

dar a: uni nu (uni nu, t'uni nu).

dar sobre, pegar: umbi (umbi, t'umbi).

dar a conocer, dar la razón a: ungumfädi (ungumfädi t'ungumfädi).

dar la razón a: ungunt'ode (ungunt'ode, t'ungunt'ode).

dar clases: uni nsadi (uni..., t'uni...).

dar un paseo, una vuelta: uni 'nar boni (uni..., t'uni...) || uni 'nar pasyada (uni..., t'uni...).

dar vueltas, girar: uni 'nar nxint'i (uni..., t'uni...).

darse cuenta de: pädi (bädi, mfädi).

darse por entendido: t'ungumfädi (ídem, ídem) || t'ungunt'ode (ídem, ídem).

darse por vencido: t'ungu'medi (ídem, ídem).

dato: mfädi (ar).

datos personales: mfädi 'muise.

de [proposición]: ga || dega.

estar de acuerdo: mä hä (mä..., hmä...).

de allí: de gem 'bu.

debajo: ngat'i (ar) || madui (ar).

debajo de: mbo (ja) || madui (ja).

por debajo: madui.

deber: tuthai (ntuthai, 'ruthai).

deber [+ infinitivo]: pets'i (+ futuro).

deber, colgar, depender de otra cosa: tu (du, ndu).

debidamente: makwäni.

débil: ndundo'yo (ar).

persona débil: nduts'edi (ar).

debilidad, debilidad física que impide el trabajo: nduts'edi (ar).

debilitar: nduts'edi (nduts'edi, nduts'edi).

decadencia: pengi (ar).

decadente: pengi (ar).

decaer: pengi (mengi, mengi). decantar:ent'i (yent'i,

t'ent'i). 2° noni xin hño (noni..., hnoni...).

decapitar: kekuñä (hyekuñä, thekunä).

decencia: hñoki (ar) || nthoki (ar).

decente: hogumui (ar).

decepción: nkadi (ar).

decepcionar: kadi (kadi, kadi).

decidido:ent'i (ar).

decidir(se): ent'i (ñent'i, ñent'i).

decir: mä (mä, hmä).

decírmelo: xiki (xiki, siki).

decirselo: xifi (xifi, nsifi).

decirtelo: xi'i (xi'i, si'i).

decir misa: mä mixa (mä mixa, hmä mixa).

mejor dicho: hmä xin hño.

decisión:ent'i (ar) || nt'ent'i (ar).

decisivo:ent'i (ar) || nt'ent'i (ar).

declaración: t'ungumfädi (ar) || t'ungunt'ode (ar).

declarar: ungumfädi (ungumfädi, t'ungumfädi) || ungunt'ode (ungunt'ode,

t'ungunt'ode).

declinación: ntx'a'mi (ar).

declinar: ntx'a'mi (ídem, ídem).

decoración: nkät'i (ar) || njät'i (ar).

decoraciones: nzatho (ya).

decorar: kät'i (gät'i, njät'i).

decrépito [persona]: xita (ar) || pale (ar) || txu (ar).

decrépito [objeto]: do (ar).

dedal: mfo'ye (ar) || 'naku'yofni (ar).

de día: mpa'bu.

dedicar: hu'mi (hñu'mi, thu'mi).

dedo [de la mano]: nsa'ñe (ar).

dedo [del pie]: nsangwa (ar).

dedo gordo: nokunsa'ñe (ar) || däkunsa'ñe (ar).

dedo índice: makunsa'ñe (ar).

dedo pulgar: nokunsa'ñe (ar).

deducir: tx'uki (tx'uki, tx'uki).

defecar: poho (mpoho, mpoho).

defender: ñäni (ñäni, hñäni).

defensa: hñäni (ar).

defensor: ñänte (ar).

definición: mpomuhñä (ar).

definir: (n)jäts'i (jäts'i, jäts'i) || mpomu hñä (ídem, ídem).

definitivo: ngäts'i (ar) || mpomuhña (ar).

deformar: ts'oni (ts'oni, ts'oni) || xani (xani, sani).

defraudar: kadi (kadi, kadi) || kate (nkate, nkate).

degenerado: nduts'edi (ar).

degenerar: nduts'edi (ídem, ídem).

degollar: heku'yuga (hyeku'yuga, theku'yuga).

dejar: tsogi (zogi, ts'ogi).

dejar, dejarse caer, soltar: hegi (hyegi, thegi).

dejar algo en el suelo [objeto]: hoe (hyoe, thoe).

dejar de [+ infinitivo]: hegi [+ sustantivo derivado del verbo] (hyegi, thegi).

dejar pendiente: tsogi (zogi, ts'ogi).

delante: ir ngehnu.

delante de: 'bet'o nu || ir mote nu.

delantal: mpote (ar).

delantero: 'bet'o (ar).

delegación: ngúts'ut'ubi (ar).

delegado: delegado (ar) || dätä ts'ut'ubi (ar).

deleite: njohya (ar).

deletrear: noni letra (noni letra, hnoni letra) || hek(u)letra (hyek(a)letra, thek(u)letra).

delgado [persona, ropa]: (n)ts'u (xi) || (n)ts'ut'i (xi).

delgado [tela o papel ancho]: nxini (xi).

delicadeza [cosa): ntsuni (ar). delicadeza [persona]: ngäxu'uñä (ar).

delincuencia: ts'okute (ar) || mfe (ar).

delincuente: 'be (ar) || ts'okute (ar).

delirar: hehumfeni ar za (hyekumfeni..., thekumfeni...) || 'wengumfeni ('wengumfeni, 'wengumfeni).

delito: ts'oku(u)te (ar) || ndupate (ar).

demanda: nt'ani (ar) || njats'i (ar).

demandante: ngaxte (ar).

demandar: kats'i (gats'i, [n]jats'i).

lo demás: nä'ä ma 'ra.

por lo demás: ne ma 'ra || nu ma 'ra.

demasiado: xingu || nts'edi.

de modo que: ne mudu ke.

demoler: ts'oni (ídem, ídem) || xani (xani, xani) || yot'e (yot'e, yot'e).

demonio: zunthu (ar) || (däma) nts'o (ar).

demorar: tseti (zeti, ts'eti) || dura (dura, dura).

demostrar: uti (uti ['ñuti], uti (uti, t'uti).

de nada: otho.

de noche: 'bu (n)xui.

denotar: noni (noni, hnoni) || mä (mä, hmä).

denso: ndu ​​​​(xi) || nziki (xi).

dentista: nguxuts'i (ar).

dentro (de): mbo (ja)

denuesto: ts'ohmä (ar) || ts'ohñä (ar).

departamento: 'mui (ar) || ngú (ar).

dependencia: (ar) dependensya

depender: pende (pende, pende).

depender de otra cosa, colgar, deber: tu (du, ndu).

estar de pie: 'bai ('mai, 'mai).

depilatorio: nt'enguxtä (ar).

deporte: 'ñeni (ar).

deportista: 'ñeni (ar) || 'ñente (ar).

depositar: da (da, da) || tsogi (zogi, ts'ogi) || kät'i (gäti, njät'i).

depósito: njwati (ar) || nts'ogi (ar) || njät'i (ar).

depravar: nts'ok(u)te (nts'ok[u]te, nts'ok[u]te).

depresión: tx'uk(u)ts'edi (ar).

deprimir: tx'uk(u)ts'edi (tx'uk[u]ts'edi, tx'uk[u]ts'edi).

de prisa: 'nihi.

derecha:ei (ar).

derecho:ei (ar) || njwäntho (ar).

el derecho: ar mui ar za.

a la derecha: jar 'ñei.

por la derecha: jar 'ñei.

derechos de autor: ar hño ar 'yot'ute || ya meti 'yot'ute.

derechos reservados: ya meti xi jwati.

de repente: pente || 'nambi.

derivar: juki (guki, njuki).

derramar: nä'mi (nä'mi, hnä'mi) || näni (näni, hnäni).

derramarse: fonts'i (ídem, ídem) || nxani (ídem, ídem).

derrame: nxani (ar).

derretir(se): deni (deni, deni) || poe (poe, poe) || pigi (migi, migi).

derribar: ts'oni (ídem, ídem) || xani (ídem, sani) || ei ('yei, t'ei) || 'bo'mi (ídem, ídem).

derrochar [destruir sus bienes]: ts'oni (ídem, ídem) xani (xani, sani).

derrota: 'ñu (ar) || 'rähä (ar).

derrumbar(se): ñunt'i (ídem, ídem).

derrumbe: ñunt'i (ar).

desabrido: n'we (xi).

desabrochar: xot'i (xot'i, sot'i).

desacostumbrarse: hingi nzämbi (hinda nzämbi, hixi nzämbi) || ts'ongu'mui (ídem, ídem).

desacuerdo: ts'onkohi (ar) || ts'omfeni (ar).

desafortunado: dumui (ar).

desagradable: ts'o (ar, xi).

desagradecido: hingi jamädi.

desagüe: mponthe (ar).

desahogo: tsamunhño (ar) || humui (ar) || mpengi (ar).

desahuciar: edi renta ngú ('ñedi..., t'edi...) || eni ('yeni, t'eni) || häkuhumui

(hñäkuhumui, thäkuhumui ).

desahuciado: hinda mengi.

desalinado: ts'aki (ar).

desalojar: nts'o'befi (nts'o'befi, nts'o'befi) || tsogi (zogi, nts'ogi).

desamarrar: xot'i (xot'i, sot'i).

desaparecer: 'bedi ('medi, 'medi).

desarme: ts'oni (ar) || nsani (ar) || nsot'i (ar) || nthängubojä (ar) || nthängunzafi (ar).

desarraigar: k'uts'i (k'uts'i, k'uts'i).

desarrollar [planta, animal]: te (te, te).

desarrugar: tungi (tungi, 'rungi).

desasir, desasirse de: hegi (hyegi, thegi).

desasogar: häkuhembi (hñäkuhembi, thäkuhembi).

desasosiego: thäkuhembi (ar).

desastre: nts'o nthogi (ar).

desatar: xot'i (ídem, sot'i).

desatarse: bedi ntsu ('bedi..., 'bedi...) || ñä xingu (ñä..., hnä...).

desate: 'medi ntsu (ar) || hñä xingu (ar).

desatención: hingi njapukaso (ar).

desatinar: hingi 'ät'i (hinda 'ñät'i, hixi t'ät'i).

desatornillar: xot'i (ídem, sot'i) || xot'utorniyo (ídem, sot['u]torniyo).

desautorizado: nthäkuts'ut'ubi (ar).

desavenencia: tuhni (ar).

desayunar: zimuxudi (nzimuxudi, nts'imuxudi).

desayuno: zim(u)khudi (ar).

desazón: n'we (xi) || 'benkuhi (ar).

a la desbandada: pa nts'oni.

desbaratar: xani (ídem, sani) || ts'oni (ídem, ídem).

desbarrancar: hohmi (hyohmi, thohmi) || tengi (dengi, 'rengi).

desbordarse: tonts'i (donts'i, ndonts'i).

desbravar: zänt'ut'ufni (ídem, ídem) || zänt'ut'meti (ídem, ídem).

descabal: hingi nxoge (ar).

descabello: ntho (ar).

descabezado: thexunä (ar) || thäkuñä (ar).

descabezar: hexunä (hyexunä, thexunä) || häkuñä (hyäkuñä, thäkuñä).

descalabrar: tseni (zeni, ts'eni).

descalificar: hingi kalifika (hinda kalifika, hixi kalifika).

descalzo: yogwatho (ar).

descansar: tsaya (ntsaya, ntsaya).

descanso: ntsaya (ar).

descarado: otho tsa (ar).

descargar: tuki (duki, 'ruki).

descarriar: eni ('yeni, t'eni).

descarrilarse: mpongu'ñu bojä (ídem, ídem).

descartar: pombi (ídem, 'bombi).

descascar: xont'i (ídem, sont'i).

descender: käi (gäi, ngäi).

descenso: nkäi (ar).

descentralizar: ndäse (ídem, ídem).

descobijar: xäki (ídem, säki).

descolgar: tongi (ídem, 'rongi).

descolorarse: t'axki (ídem, ídem) || 'rot'i (ídem, ídem).

descolorido: t'axki (xi) || 'rot'i (ar).

descomponer: xani (xani, sani) || ts'oni (ídem, ídem).

descompuesto: ts'oni (xi) || xani (xi).

descomunal: dätä nts'o (ar).

desconcertado: xani nt'ot'e xin hño.

desconcierto: ts'oni (ar).

desconectar: k'ot'i (k'ot'i, k'ot'i) || juki (guki, njuki).

desconfianza: hingi mfädi (ar) || hingi 'ñeme).

desconfiar: hingi 'ñeme (ídem, hixi t'eme) || hingi mfädi (hinda mfädi, hixi mfädi).

descongelar: potse (motse, mbotse).

desconocer: hingi pädi (hinda bädi, hixi mfädi).

desconocido: hingi mfädi (ar).

desconsolado: hingi nthut'umui (ar) || dumui (ar).

descontar: häki (hñäki, thäki). descontento: mbokwe (ar) || dumui (ar).

descorchar: nsots'i ([n]sots'i, [n]sots'i).

descortés: ts'ojä'i (ar).

descortezar: xont'i (xont'i, sont'i).

describir: 'ot'e nt'ot'i ('yot'e..., t'ot'e...) || thäkuhnu (ídem, ídem).

descripción: nt'ot'e nt'ot'i.

descubierto: (n)sots'i (ar).

descubrir: tini (dini, 'rini).

descubrirse: neki (neki, hneki).

descuento: nthäki (ar).

descuidado: hingi ntsuni (ar).

desde: (n)dezu.

desde hace: ndezu pa.

desde luego: ndezu lwego.

desde luego que sí: ndezu lwego ke hä.

desdén: hnu hinte ar 'mefi (ar).

desdeñar: nu hinte ar 'mefi (nu..., hnu...).

desdicha: hyoya (ar).

desdichado: hyoya (ar) || hwekute (ar).

deseable: hne (ar).

desear: ne (ne, hne).

desecar: ot'i (ot'i, t'ot'i).

desecarse: nt'ot'i (t'ot'i, t'ot'i).

desechar: ei ('yei, nt'ei).

desecho: nt'ei (ar) || nts'oni (ar).

de segunda mano: ar ñoho ar 'ye.

desembarazar: xani (ídem, sani) || jäk(u) 'mats'i (ídem, ídem).

desembarazarse de: xani nu (ídem, sani nu) || njäku'mats'i nu (ídem, ídem).

desembarazo: nt'ongubätsi (ar) || njäk(u)'mats'i (ar) || sani (ar).

desembarcadero: lugar nts'ogi ne njuki (ar).

desembarcar: juki (guki, njuki).

desembocadura: mponthe (ar).

desembocar: ponthe (mponthe, mponthe).

desembolsar: juts'i jar 'ñägi (guts'i..., njuts'i...) || jut'i (gut'i, njut'i).

desempacar: xot'i (xot'i, sot'i).

desempeñar: njuk(u)mpeñä (ídem, ídem).

desempeño: njuk(u)mpeñä (ar).

desempleo: otho 'befi (ar).

desempolvar: hohmi (hyohmi, thohmi) || fe'mi (fe'mi, 'be'mi).

desencadenar(se): sot'unjunubojä (ídem, ídem).

desenfrenar un caballo: kä'muntsatune (ídem, njämuntsatune).

desenfreno: sot'untsatune (ar) || xot'untsatune (ar).

desengaño: hmä xin hño (ar).

desenlace: nsot'i (ar).

desenredar: xot'i (ídem, sot'i).

desenrollar, desdoblar: tunts'i (ídem, 'runts'i).

desensillar: tukuthuhni (dukuthuhni, 'rukuthuhni).

desensolvar [sacar algo]: ats'i ('yats'i, t'ats'i) || ents'i ('yents'i, t'ents'i).

desentenderse: hotugogu (hyotugogu, thotugogu).

desenterrar: juts'i (guts'i, njuts'i).

desenvoltura: hogu'mui (ar) || hogu'ñäni (ar) || 'metsa (ar).

desenvolver: tunts'i (tunts'i, 'runts'i).

deseo: hne (ar).

desequilibrio: ents'i (ar) || thents'i (ar).

desequilibrar: hents'i (hyents'i, thents'i).

desesperación: ntso'mi (ar).

desesperado: ntso'mi (xin).

desesperar: tso'mi (tso'mi, tso'mi) || tso'mute (ídem, ídem).

desfallecer: ndungú (ídem, ídem).

desfallecimiento: ndungú (ar) || nduts'edi (ar).

desfavorable: nts'o (ar).

desfigurar: xani (ídem, sani) || ts'oni (ídem, ídem) (ts´onhmi).

desfiladero: ts'ixt'u'ñu  t'oho (ar).

desfile: teni (ar) || desfila (ar).

desforestar: paxt'uzá (maxt'uzá, 'baxt'uzá).

desgajar: k'uts'i (k'uts'i, k'uts'i).

desgana: nduts'edi (ar).

desgarrar: xaki (ídem, saki).

desgastarse: thege (thege, thege).

desgobierno: otho ts'ut'ubi (ar).

desgracia: nthogi (ar).

desgraciado: ts'o nthogi (ar) || hingar hogujäi (ar).

desgranar maíz: täki (däki, 'räki).

deshabitado: hinto 'bui.

deshabituado: 'medi 'mui (xin).

deshabituar: bedi 'mui ('bedi 'mui, 'medi 'mui) || ts'ongu'mui (ídem, ídem).

deshacer [descomponer]: ts'oni (ídem, ídem).

deshacer [desgastar, derrotar]: xut'i (ídem, ídem).

deshacerse [derretir]: deke (ídem, ídem) || migi (migi, migi).

deshacerse [desgastarse]: tsini (zini, nzini).

deshacerse [descomponerse]: ts'oni (ídem, ídem).

deshacerse [desbaratarse]: xani (ídem, ídem).

deshebillar: desbiya (ídem, ídem).

deshebra: (n)sot'u(n)t'edi (ar).

deshebrar: sot'ut'edi (ídem, ídem).

deshelar: pi'mutse (ídem, ídem) || (m)pungutse (ídem, ídem) || mpotse (ídem, ídem).

desheredar: (nt)heke (ídem, ídem) || hege (ídem, thege).

deshidratar: 'one ('ñone,  'ñone).

deshilachar, deshilar: jukuthähi (gukuthähi, njukuthähi).

deshojar [árbol o planta]: tukuxi (dukuxi, 'rukuxi).

deshollejar: put'i ('mut'i, 'but'i).

deshonesto: ts'ohñä (ar).

deshonor: hingi hnumansu.

deshuesar: put'undo'yo ('mut'undo'yo, 'but'undo'yo) || hä'mundo'yo (hñä'mundo'yo, thä'mundo'yo).

desidia: 'bedi nt'ot'e (ar).

desidioso: 'bedi nt'ot'e (ar).

desierto: 'batha (ar) || 'yoñhai (ar).

designar: udi (ídem, t'udi) || uti (ídem, t'uti) || pehni (mehni, 'behni).

designio: hne (ar) || mfeni (ar).

desigual: hingi nthe || hingi nhñehe || hingi 'rangu.

desilusión: 'medi (ar) || nkadi (ar).

desinencia: njäts'i (ar) || njäts'uhñä (ar).

desinfectar: othe ('ñothe, t'othe) || häkuhñeni (hñäkuhñeni, thäkuhñeni).

desinflamar: kät'i (gät'i, ngät'i).

desintegrar: xani (xani, sani) || ts'oni (ts'oni, ts'oni).

desinterés: hingi hne (ar).

desistir: nts'o'befi (ídem, ídem) || mponse (bonse, mbonse).

desligar: hegi (hñegi, hñegi) || sot'unjui (ídem, ídem).

deslindar: nzot'e (ídem, ídem).

desliz: nkoni (ar) || nkonts'i (ar).

deslizar(se): kongi (ídem, ídem).

deslumbrar: jweti (ídem, ídem) || jwetsutsibi (ídem, ídem) thetutsibi (ídem, 'retutsibi).

desmaña: bedi nduxte (ar) || 'bedi ts'o 'mui (ar).

desmayarse: (n)went'i (ídem, ídem).

desmayo: nwent'i (ar).

desmedrar: ts'oni (ídem, ídem).

desmentir: udi hnehñä (udi..., t'udi...).

desmenuzar:  xets'i (ídem, sets'i).

desmerecer: hingi merese (hinda merese, hixi merese).

desmontar: tsenzá (zenzá, ts'enzá) || xot'i (ídem, sot'i).

desmonte: ts'enzá (ar) || soti (ar).

desmoronable: text'i (ar).

desmoronar: text'i (dexti, 'rext'i).

desnivel:ents'i (ar).

desnudar(se): moge (ídem, ídem) || tent'i (tent'i, tent'i).

desnudo: nthemfo (ar).

desnutrición: thuhú (ar).

desnutrido: nzathu (ar) || dumunthu (ar).

desobedecer: ndäne (ídem, ídem).

desobediencia: ndäne (ar).

desocupación: 'be'befi (ar) || 'bedi 'befi (ar).

desodorante: 'ñithi nthiti (ar) || nkots'i (ar) || nthiti (ar).

desolado: dumui (ar).

desolar: ts'oni (ídem, ídem).

desolarse: dumui (ídem, ídem).

desollar: xants'i (ídem, ídem).

desorden: nts'oni (ar).

desordenar: ts'oni (ídem, ídem).

desordientar: 'medi (ídem, ídem).

despacho: despatxo (ar).

despegado: xots'e (xi) || xot'e (xi).

despegado [áspero en el trato]: ts'o'mui (ar).

despeluznante: ts'onte (ar) || nts'o (ar).

despellejar: xänts'i (ídem, sänts'i).

despeñadero: ma'ye (ar).

desperdiciar: 'ñentho (ídem, ídem) || hingi jamansu (hinda jamansu, hixi jamansu) || perdisya (ídem, ídem).

desperdicio: hñäfi (ar).

despertador: nts'a (ar) || nt'a (ar) || ora nts'a (ar) || ora nt'a (ar).

despertar: 'a ('a, t'a).

despertarse: tsa (za, ts'a).

despiadado: meti (ar).

despierto: hingi 'ähä (ar) || tsa (tho).

despilfarrar [el dinero]: hingi jamansu ar bojä (hinda..., hixi...) || ts'oni (ídem, ídem).

despintar: thuki (duki, 'ruki).

despiojar: pat'o (mpat'o, mpat'o) || kukut'o'ni (gukut'o'ni, nkukut'o'ni).

desplazar: 'rats'i (ídem, ídem) pombi (pombi, 'bombi).

desplegarse: xani (xani, nxani). desplomarse: 'ñats'i (ídem, ídem) || yot'e (ídem, ídem).

desplumar: tudi (dudi, 'rudi). despoblado: 'batha (ar).

despoblar: tx'uku'mui (ídem, ídem) sangu'mui (ídem, ídem).

despojar: moge (moge, moge) || häni (hñäni, thäni).

desposarse: 'buhwi ('muhwi, 'muhwi).

despostillar: ndots'i (dots'i, 'rots'i).

déspota: nduxte ndä (ar) || nduxte ts'ut'ubi (ar) || ts'omfeni ts'ut'ubi (ar).

despreciar: seya (nseya, nseya). desprecio: nseya (ar).

desprender:egi (ídem, ídem) || heki (ídem, theki) || heke (ídem, theke).

desprendido: hogu'mui (ar) || theki (xi) || theke (xi).

despreocuparse: hingi ntso'mi (hinda ntso'mi, hixi ntso'mi).

desprestigiar: hingi ne (hinda ne, hixi hne).

desprestigio: hingi hne (ar).

desprevenido: hingi mprebeni.

desproporcionado: 'medi njukut'eni (ar).

desprovisto: 'bedi nä'ä  mahyoni.

después [adv.], después de [prep.]: gem'bu || 'mefa || 'befa.

tiempo después: ya pa 'mefa.

despuntar: thots'i (ídem, 'rots'i).

desquitar: jot'i (got'i, jot'i) || pengi (mengi, pengi).

desquite: njot'i (ar) || mpengi (ar).

destapar: xots'i (ídem, sots'i).

destapar: xots'i (xots'i, sots'i). destechar: xots'u'met'e

(sots'u'met'e, sots'u'met'e).

destellar: jweti (ídem, ídem).

destellar: jweti (ídem, ídem).

desteñirse: 'rot'i ('rot'i, 'rot'i).

desternillarse de risa: xot'u'rede (xot'u'rede, sot'u'rede).

desterrar: kui (gui, jui).

destetar: häk(u)'ba (kñäk(u)'ba, thäk(u)'ba).

destierro: njui (ar).

destilar: fats'i (mats'i, 'bats'i) || faki (maki, 'baki).

destinatario: 'membi (ar).

destino: 'mui (ar) || ntsoni 'mui (ar).

destituir: eni ('yeni, t'eni) || häki (nñäki, thäki) || kui (gui, njui).

destorcer: kwäni (kwäni, kwäni).

destreza: xindo'yo (ar).

destripar: xa'muxefo (xa'muxefo, sa'muxefo).

destronar: enguts'ut'ubi (yenguts'ut'ubi, t'enguts'ut'ubi).

destroncar: k'uts'i (ídem, ídem) || 'waki (ídem, ídem).

destrozar [carne]: t'uni (ídem, ídem) || tseni (zeni, ts'eni).

destrozar [vidrio]: tehmi (tehmi, 'rehmi).

destruir [madera]: heke (heke, theke).

destrucción: nts'oni (ar).

destruir: xani (xani, sani) | ts'oni (ídem, ídem).

desuncir: häkuyugu (hñäkuyugu, thäkuyugu).

desunir [en general]: 'weke ('weke, t'eke) || heki (heki, theki) || heke (heke, theke).

desunir [cosas]: heke (heke, theke).

desusado: hingi njapu'befi (ar).

desuso: hingi njapu'befi (ar).

desválido: hyoya (ar) || dathi (ar).

devalorar: häk(u)balor (hñäk[u]balor, thäk[u]balor) || häkunjut'i (hñäkunjut'i, thäkunjut'i).

desvanecerse: went'i (ídem, ídem).

desvanecimiento: nwent'i (ar).

desviar: hegi (hyegi, thegi) || hents'i (hyents'i, thents'i).

desvelarse: hats'i (hyats'i, thats'i).

desvencijado: 'weke (xi) || heke (xi) || t'eke (xi).

desventaja: nts'okute (ar).

desventurado: zunthu (ar).

desvergüenza: 'bedi art tsa (ar) || 'ñätsä (ar).

desviación: xo'ñu (ar).

desyerbar: xapasto (nxapasto, nsapasto).

detalle: t'olo xeni (ar).

detectar: tini (dini, 'rini).

detención: hmihi (ar) || tseti (ar) || 'ma'mi (ar).

detener: tsähmi (zähmi, ts'ähmi) || 'ba'mi ('ba'mi, 'ba'mi) II (k´ats´i).

detenerse: ba'mi (ídem, ídem).

detenidamente: 'ma'mi (ar).

detergente: xabo (ar).

deteriorar: t'it'i (ídem, ídem).

determinado, resuelto: ngäts'i (ar).

determinar [tomar resolución]:

meya'na'ño (meya..., hmeya) || gäts'i (gäts'i, jats'i).

detestar: hingi ne (hinda ne, hixi hne) || utsa ('yutsa, t'utsa).

detrás: ir ngekwa || ir mote.

detrás de: ir ngekwa || ir mote || xutha jar.

deuda: thai (ar).

deudor: nduthai (ar).

devaluación: nkäi bojä (ar).

¿de veras?: ¿makwäni?

devoción: nzokwä (ar).

devolución: mpengi (ar) || jots'i (ar).

devolver: pengi (mengi, 'bengi) || (n)kots'i (gots'i, jots'i).

devoción: hmat'ukwä (ar).

devoto: nzokwä (ar) || hmat'ukwä (ar).

día: pa (ar).

de día: mpa'bu || mpaha.

un día: 'nar pa.

ningún día: ni 'nar pa.

cada ocho días: tat'uhñäto.

cada tercer día: tat'uhñupa.

mediodía: huxadi (ar).

día festivo: (ar) pa nts'upi.

día de fiesta [gente joven]: pa ntai (ar).

día de fiesta [gente grande]: pa (ndä) ngo (ar).

día de navidad: pa 'mui (ar).

día de trabajo: pa 'befi (ar).

diabetes: 'u'bi (ar).

diablo: zunthu (ar) || nts'o (ar) || dämants'o (ar).

(niño) diablo: hingar hogubätsi || ts'obätsi (ar) || zunthu bätsi (ar).

diáfano: hats'i (xi).

diagnosis: hmeya hñeni (ar).

dialecto: hñä (ar).

diálogo: tsamburaso (ar).

diamante: jwets'udo (ar) || k'angujwets'udo (ar).

diariamente: nzäm'bu hyax'bu.

diario, periódico: mpa'bu (ar) || he'mi mpa'bu (ar).

diarrea: 'ño (ar).

persona que tiene diarrea: thuzu (ar).

dibujante: hyok(u)jat'i (ar) || (ar) hyok(u)dibujo (ar).

dibujar: hokujat'i (hyokujat'i, thokujat'i).

dibujo: (n)jat'i (ar) || njots'i (ar).

diccionario: dikusyonaryo (ar) || he'mi mpomuhñä (ar).

diciembre: disyembre (ar).

dicho: hmä (ar).

mejor dicho: hmä xinhño || hmämu(n)hño (ar).

dichoso: johya.

dictador: mämbate (ar).

dictar: ​​mämbi (mämbi, hmämbi) || xifi (xifi, sifi).

diente: ts'í (ar).

cepillo de dientes: nthukuts'í (ar) || nsut'uts'í (ar).

golpear, temblar los dientes de frío: ts'ats'i (ídem, ídem).

mudar dientes: ponts'afi (mponts'afi, mponts'afi).

diestro: timfeni (ar) || 'ñei (ar).

dieta: hñuni nthuxuora (ar) || nthux(u)hñuni (ar).

diez: 'ret'a (ar).

diez y nueve: 'ret'a ma guto.

diez y ocho: 'ret'a ma hñäto.

diez y seis: 'ret'a ma 'rato.

diez y siete: 'ret'a ma yoto.

difamar: mänguhnehñä (mänguhnehñä, hmänguhnehñä) || ñäkwi (näkwi, hñäkwi).

diferencia: 'na'ño (ar) ||  hñents'i (ar) || hingi hñehe.

diferente: 'na'ño (ar)  || hingi hñehe || hingi 'rangu || hingi nthe.

difícil: hñei (xin) || hñembi (xin).

dificultad: hñei (xin) || hñembi (xin).

dificultar: 'ot'e xi hñembi ('yot'e..., t'ot'e...) || hembi (ídem, thembi).

dificultoso: hñei (xin) || hñembi (xin).

difundir: tungi (ídem, 'rungi) || xani (ídem, sani) || 'yoni (ídem, ídem).

difunto: animä (ar).

toque de difuntos: zundidu (ar).

difuso: nxani (xin) || 'rungi (xi).

digerir: ñähi (ñähi, hñähi).

digestión: hñähi (ar).

dilatar: maki (ídem, hmaki) || tseti (zeti, ts'eti).

dilucidar: mä xin hño (mä..., hmä...).

diluir: tsits'i (zits'i, ts'its'i).

diluvio: 'wäi nts'edi (ar).

dimensión: ya'bu (ar).

diminutivo: txutx'ulo (ar).

dimitir: poni (boni, mboni).

dinámico: xindo'yo (ar).

dios: kwä.

diploma: diplomä (ar).

dirigir: uti ('uti, t'uti) || tsits'i (zits'i, ts'its'i).

dirigirse: pa.

discernir: hingi hñehe ( hinda hñehe, hixi hñehe).

disciplina: nt'utumfeni (ar) || nt'uti (ar) || 'befi xin hño (ar).

discípulo: xadi (ar).

disco [de música, de tractor, etc.]: nxint'i (ar).

disconforme: hingi tsa xin hño (hinda za…, hixi ts'a…).

discreción: hogumfeni (ar).

discrepancia: ents'i (ar) || hingi hñehe.

discretamente: ko ar hogumfeni.

disculpa: mpuni (ar).

disculpar: puni (ídem, mpuni). discurso: hmämunhño (ar) ||

hmä xin hño (ar).

discusión: hmahni (ar) nts'amburraso (ar).

discusión en voz alta: hmafi (ar).

discutir: ntsamburraso (ídem, ídem).

discutir en voz alta: mafi  (ídem, hmafi) || dämhñä (ndämhñä, ndämhñä).

disentería: 'ño (ar).

diseñar: hets'i (hyets'i, thets'i).

diseño: nthets'i (ar).

disfraz: nkät'i (ar) || mpati (ar).

disfrazar: nkät'i (gät'i, njät'i) || mpati (mpati, ídem) II Mfetuhe.

disfrutar: tsim(u)hño (zim[u]hño, ts'im[u]hño).

disgusto: xuhñä (ar).

disimular: njot'utsa (ídem, ídem).

disimulo: njot'utsa (ar).

disipar: nxanthe (ídem, idem).

disminuir [agua]: xats'i (ídem, sats'i).

disminuir [velocidad al automóvil]: embi (yembi, t'embi).

disminuir [enfermedad]: kät'i (gät'i, jät'i).

disolución: thänts'i (ar) || ntheki (ar).

disolver: thänts'i (ídem, ídem).

disparador [arma]: nthegi (ar).

disparador [máquina fotográfica]: 'no'mi (ar).

disparar: k'ahni (k'ahni, h'ahni) || ät'i ('ñät'i, t'ät'i) || hegi (hyegi, thegi).

disparate: hmä hnehñä (ar).

disparejo: mbots'i (ar).

dispensar: puni (puni, mpuni).

disponer: gäts'i (gäts'i, jätsi).

disposición: njäts'i (ar).

dispuesto: hñä nthädi nt'ot'e (ar) || nthädi nthoki (ar).

distancia: ya'bu (ar).

distinción: hingi hñehe (ar).

distinguido: mfädi (ar) || house (ar).

distinguir: meya na'ño (meya..., hmeya...) || handi hingi hñehe (hyandi..., thandi...).

distinto: 'na'ño (ar).

distorsión: 'bat'i (ar).

distracción: 'ñeni (ar) || hingi njapukaso (ar).

distraer: hingi njapukaso (hinda njapukaso, hixi njapukaso) || 'ñeni (ídem, ídem).

distribución: nthege (ar).

distribuir: hege (ídem, thege) || heke (ídem, theke).

diversión: 'ñeni (ar).

divertirse: 'ñeni (ídem, ídem).

dividir(se): heke (hyeke, theke).

divinidad: ts'ogi kwä (ar).

divino: ts'ogi kwä (ar).

divisa: nthuts'i (ar) || bojä 'na jar ximhai.

divisar: handi (hyandi, thandi).

división: ntheke (ar).

divorciarse: hegi (hyegi, thegi).

divulgar: udi ([ñ]udi, t'udi) || xani (ídem, sani) || ungumfädi (ídem, t'ungumfädi).

doblar [ropa, papel]: tot'i (tot'i, 'rot'i).

doblar [lámina de metal]: kwe'mi (ídem, ídem) || tot'i (tot'i, 'rot'i).

doblar [campanas]: yokwi (ídem, ídem).

doble: ñot'i || yokwi (ar).

doble, toque de difuntos: nzundidu (ar).

doble punto: yoho ya punto.

doblegar: yot'i (yot'i, yoti) || tot'i (tot'i, 'rot'i).

doce: 'ret'a ma yoho.

docena: 'ret'a ma yoho.

docencia: nt'uti (ar).

dócil: 'yode (ar) || hogumui (ar).

doctor: 'yothe (ar).

doctrina: nsadi (ar).

documental: mfädi (ar).

documento de identidad: (ar) he'mi nt'udi.

doler(se):u (xin).

arrepentirse: hoke (hyoke, thoke).

me duele, te duele, etcétera: xi 'nugi, xi 'ñui, etc.

dolor de cabeza: uñä (ar).

dolor de cara: uhmi (ar).

dolor de costado: uhyo (ar).

dolor de cadera: uhyo (ar).

dolor de dientes: uts'i (ar).

dolor de mano: u'ye (ar).

dolor de muelas: uts'afi (ar).

dolor de ojo: uda (ar).

dolor de pie: ugwa (ar).

dolor de rodillas: uñähmu (ar).

dolor en forma de punzadas de una herida:uni (ar).

dolor: u (ar).

dolorido:u (ar).

doloroso:u (ar).

domar: zänt'i (zänti, zänt'i).

domesticar: zänt'i (ídem,ídem).

animal doméstico: meti nzänt'i (ar).

hombre doméstico: bego (ar) || maxte (ar).

domicilio: 'mui (ar).

dominante: täte (ar) || däte (ar).

dominar: tähä (dähä, 'rähä).

domingo: ndomingo (ar).

domingo de ramos: ndomingo njäduni (ar).

domingo de resurrección: ndomingo nu mboxuhmets'i (ar) ndomingo mpoxuhmets'i kwä (ar).

dominio: 'rähä (ar).

don [habilidad, gracia grande]: timfeni (ar) || dätä (ar).

don [hombre]:oho (ar).

don [regalo]: nt'untho (ar) regalo (ar).

donación: nt'untho (ar) nt'uni (ar).

donaire: hmänzatho (ar).

donar: untho (untho, t'untho) uni (uni, t'uni).

doncel: ts'unt'u (ar).

¿dónde?: ¿ho'bu? ¿hogem'bu? ||

dondequiera: hogem'bu || dondekyera.

doña: 'behñä (ar).

dorado: k'axt'i (ar, xin).

dorar(se): foxt'e (ídem, ídem).

dormilón: xithä (ar).

dormir: ähä ('ñähä, 'ñähä).

hacer dormir a alguien: kai (gai, njai).

dormitar: panthä (panthä, 'banthä).

dormitorio: t'ähä (ar).

dos: yoho (ar).

dos veces: yoho (ar) 'nandi || yoho ya bes.

doscientos: yo(ho)nthebe || yoho ya nthebe || 'nate ya 'ret'a || yoho syeto.

dotación de tierras: nt'uni hai (ar) || nt'uñhai.

dotar tierras: uni hai (uni..., t'uni...) || unuhai (unuhai, t'unuhai).

dote que lleva la mujer cuando se casa: nt'uni ts'i nthäti (ar).

dragar: het'i (hñet'i, thet'i) || (n)t'a'mi (ídem, ídem) || (n)sut'i (ídem, ídem).

droga: 'ñithi nti (ar) || 'ñithi 'memfeni (ar).

ducha: hmänthe (ar).

ducho: pädi xingu.

duda: hingi 'ñeme xin hño (ar) || ntso'mi (ar).

dudar: hingi 'ñeme xin hño (hinda 'ñeme xin hño, hixi t'eme xin hño) || ntso'mi (ídem, ídem).

dudoso: ntso'mi (ar).

duelo:u (ar) || mfote (ar).

duende: hoguanxe (ar).

dueño(a): ndä (ar).

dulce: 'ñu (xi).

dulces: t'afi (ya).

dulzura: 'ñu (ar).

duplicar: yokwi (ídem, ídem) || yot'i (ídem, ídem).

duradero: zeti (ar).

durante: (n)xoge.

durar: tseti (zeti, ts'eti).

durazno: ixi (ar).

durazno blanco: t'axuixi (ar).

flor de durazno: ndoni ixi (ar).

dureza: mé (ar).

duro: mé (xin) || méki (xin).

 

_____________________ PIDE EL DICCIONARIO COMPLETO AL CORREO red.dar.otomi@gmail.com__________________



Lo más reciente

Oyamel

  Oyamel "VERSIÓN EN OTOMÍ" Cuento Bilingüe Español-Otomí (Hñähñu) Leer más publicaciones en Calaméo